Valoarea contractelor de parteneriat public-privat va putea fi suplimentata cu pana la 50%, in cazul unor lucrari sau servicii care nu au fost prevazute in proiectul initial, dar au devenit necesare.
Posibilitatea a fost data prin derogare de la legea parteneriatului public-privat nr.178/2010, adoptata acum un an, si a fost decisa de Guvern, prin Ordonanta de urgenta nr. 86/12 octombrie 2011.
Majorarea va fi „o chestiune de exceptie“ sustine Guvernul.
Potrivit vechilor prevederi legale, depasirea valorii putea avea loc doar ulterior publicarii prealabile a unui nou anunt de participare. In noua forma va fi suficienta o negociere cu investitorul.
„Prin derogare si ca o chestiune de exceptie, partenerii publici pot atribui un contract de parteneriat public-privat, printr-o procedura de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare, pentru lucrarile sau serviciile suplimentare care nu sunt prevazute in proiectul estimat initial si nici in contractul initial de parteneriat public-privat (PPP) si care au devenit necesare, ca urmare a unei situatii neprevazute, pentru executia lucrarilor sau serviciilor descrise de acestea, cu conditia atribuirii contractului investitorului privat care a contractat respectiva lucrare sau serviciu“, este decizia Guvernului.
Cat de „exceptionale“ sunt majorarile?
Desi pare o chestiune pur teoretica, iar Romania nu are inca parteneriate public-private, portita deschisa de Guvern este periculoasa. Trebuie precizat ca majorarea contractelor la Transporturi, nu este doar o chestiune de „exceptie“, ci este regula.
Majoritatea contractelor importante de drumuri nationale si autostrazi au suferit astfel de modificari in sus ale preturilor, pe varii motive. Tot pe baza unor asa zise negocieri, de genul celor prevazute in noua ordonanta, banii incasati de cei trei regi ai asfaltului care lucreaza la autostrada Moara Vlasiei – Ploiesti s-au majorat cu cel putin 25% (aproximativ 40 de milioane de euro). Invocand o chestiune exceptionala si imprevizibila, respectiv calitatea proasta a pamantului de fundare a autostrazii, constructorii au cerut, in cadrul unei proceduri simulate de negociere cu Compania de Drumuri, un pret de aproape 90 lei pe tona de balast care inlocuia pamantul, cand acesta pe piata costa vreo 60 de lei tona.
Daca ne gandim ca valoarea unui contract de concesiune poate fi de ordinul miliardelor de euro, portita legala deschisa de Guvern poate baga sute de milioane de euro in buzunarul investitorului privat.
Unele dintre cele mai importante proiecte de parteneriat public-privat la Ministerul Transporturilor sunt concesiunile autostrazilor Comarnic – Brasov – Fagaras si Centura sud Bucuresti la profil de autostrada, proiecte prevazute a fi realizate prin PPP.
In plus, chestiunea „lucrarilor sau serviciilor neprevazute“, care obliga la acordarea majorarii este total nepotrivita. Spre deosebire de un contract clasic de lucrari, derulat pe baza principalei prevederi in domeniul achizitiilor publice, respectiv OUG 34/2006 si in care proiectarea e facuta de beneficiarul-stat, intr-un PPP proiectarea revine, de regula, investitorului. Ca urmare, acesta nu are de ce sa fie platit suplimentar, cu 50% din valoarea contractului initial, pentru ca a facut un proiect prost sau pentru ca nu a descoperit, atunci cand a facut oferta, diferite aspecte care mai tarziu il afecteaza la buzunar.
Ce spun specialistii?
Autoritatea Nationala de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP) se spala pe maini de prevederea Guvernului. „Noi nu am avut nicio contributie si nu am fost consultati. Proiectul a fost realizat de Unitatea pentru PPP din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Acesta a copiat exact, cel putin in legea PPP, prevederile OUG 34/2006“, spune un oficial ANRMAP sub protectia anonimatului.
Unitatea PPP din cadrul SGG a refuzat sa explice care a fost ratiunea modificarii legii PPP.
Alina Stancu Barsan, partener al firmei de avocatura Peli Filip, afirma ca prevederea este oarecum imprecisa si tine sa precizeze ca erorile si lipsurile nu indeplinesc exigentele legale, care trebuie sa stea la baza majorarii contractului. In plus, ea afirma ca prevederile, in sine, nu vor face mai atractive pentru investitori proiectele PPP, atata timp cat exista alte „probleme deja clasice in legatura cu aceste proiecte, cum ar fi cele legate de dificultatea finantarii“.
Lista guvernamentala a proiectelor PPP
• Autostrazile Comarnic – Brasov, Sibiu – Pitesti, Ploiesti – Buzau – Focsani, Targu Mures – Iasi – Ungheni, centurile nord si sud ale Capitalei.
• Hidrocentrala Tarnita – Lapustesti, unitatile 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda, termocentrala Doicesti, proiectul AGRI de transport al gazelor naturale lichefiate Azerbaidjan – Romania.
• Canalul Siret – Baragan (200 milioane euro), 10.000 de locuinte in Ghencea – Bucuresti si proiectului imobiliar Esplanada din Capitala.
• Canalul de navigatie Dunare – Bucuresti si podul rutier peste Dunare Braila – Tulcea.
• Sase spitale regionale de urgenta dar si un penitenciar.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 76 – decembrie 2011, pag. 38
Sursa:
Buletinul ARACO
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns