S-a nascut la 22 iunie 1942 in comuna Crampoia, judetul Olt.
A urmat liceul in Slatina.
Desi avea inclinatii artistice spre pictura si muzica, avand o voce frumoasa si fiind talentat la vioara si desen – la indemnul tatalui sau, care remarcase ca stapanea foarte bine matematica si fizica – s-a inscris la Facultatea de Cai Ferate, Drumuri si Poduri – Institutul de Constructii Bucuresti, pe care a absolvit-o cu brio in anul 1966.
Dupa terminarea facultatii, a fost repartizat la Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene, Sectia Poduri.
Inca de la inceput, a fost implicat in proiectarea primului pod cu executie in consola din Romania, cel peste raul Cerna de la Orsova, pentru care a elaborat calcule statice si de rezistenta, calcule economice, detalii de alcatuire si tehnologii de montaj.
In perioada 1966 – 1974, ca inginer proiectant, a elaborat proiectul unei structuri metalice de lansare a grinzilor prefabricate din beton precomprimat, structura folosita la montajul grinzilor principale ale viaductelor Slatinicul Mare, Slatinicul Mic si Vir de pe noul traseu DN 6 pe sectorul Turnu Severin – Orsova unde ing. Victor POPA a raspuns de montare, de calculul si alcatuirea grinzii de lansare si de urmarirea executiei. De asemenea, ing. Victor POPA a contribuit la proiectarea podurilor peste paraul intors de pe DN 29 A Suceava – Dorohoi si podul peste paraul Sinea de la Sercaia. A proiectat si realizat grinda prototip din beton usor pentru poduri de sosea si grinda prototip precomprimata cu armaturi PC100. In aceasta perioada, a colaborat la elaborarea proiectului pentru grinzi tipizate Grinzi prefabricate precomprimate pentru poduri de sosea cu deschideri de 24 m, 27 m, 30 m si 33 m (prima editie).
In anul 1974, a fost selectionat in colectivul de proiectare a canalelor navigabile din Romania, participand creativ la proiectarea unor poduri cu solutii inedite in Romania si chiar in lume.
In perioada 1974 – 1986, a elaborat studii tehico-economice pentru podurile peste canalul Dunare – Marea Neagra de la Agigea si Medgidia, propunand pentru prima data in Romania solutii moderne si eficiente de poduri, precum solutia de pod hobanat de la Agigea cu deschiderea maxima de 162,50 m si solutia de pod cu structura Langer mixta cu conlucrare (arce metalice cu grinzi de rigidizare composite avand deschiderea principala de 130 m si lungimea totala de 688 m) la Medgidia.
La podul de la Medgidia a fost responsabil cu elaborarea calculelor statice, de rezistenta si de dimensionare, precum si cu intocmirea detaliilor de alcatuire si a tehnologiilor de executie, folosind procedee de montaj ingenioase si deosebit de eficiente. Calculele statice si de rezistenta s-au efectuat pe baza unui program computerizat de calcul, elaborat in colaborare cu dr. ing. Gh. Oblemenco.
La podul de la Agigea, a elaborat proiectele pentru tehnologia de montaj a tablierului metalic (lansare de pe ambele maluri) si tehnologia de realizare a pilonului cu inaltimea elevatiei de 85 m, pentru care a proiectat primul cofraj catarator-autoridicator (brevet de inventie OSIM nr. 94249).
In aceeasi perioada, a elaborat proiectele a doua poduri importante peste canalul navigabil Poarta Alba – Midia-Navodari, la Poarta Alba pe DN 22C si la Ovidiu pe DN 2A, avand suprastructura tip Langer (arce metalice casetate cu grinzi de rigidizare composite) cu deschiderea principala de 110 m si lungimea totala de 170 m, respectiv 260 m. De asemenea, proiectul de reconstructie, in conditii de navigabilizare, a podului peste raul Olt la Stoenesti pe DN 6. Aici s-a adoptat o solutie deosebit de eficienta, ajungandu-se la reducerea pana la jumatate a valorii investitiei initiale. Desi podul in lungime totala de 260 m era propus sa fie demolat si inlocuit cu unul nou avand lungimea de 550 m, s-a aplicat solutia dr. ing. Victor Popa de a ridica suprastructura existenta, construita cu doar 10 ani in urma, cu 8,39 m la un capat si cu 1,08 m la capatul opus. Asa a fost posibil sa se consolideze infrastructura existenta si sa se extinda podul cu un tablier cu grinzi mixte cu conlucrare continua pe 3 deschideri de cate 60 m fiecare. In acest fel s-a asigurat gabaritul de navigatie cu inaltimea de 7 m si latimea de 56 m, lungimea totala a podului devenind 440 m. La acest pod si la cele doua tip Langer a fost responsabil cu conceptia, calculul, detaliile constructive, tehnologiile de montare si urmarirea executiei.
Intre anii 1986 – 1990, a fost sef de proiect la 6 poduri peste Canalul Bucuresti – Dunare, cel mai important fiind podul peste raul Arges de la Adunatii Copaceni, pe DN 5 Bucuresti – Giurgiu (la care a fost si responsabil de proiect cu calcule, alcatuiri constructive, tehnologii de montaj si urmarire a executiei). Acest pod era propus sa fie demolat si inlocuit cu unul nou cu lungimea de 250 m, desi tablierul fusese executat cu doar 10 ani inainte, ca si la podul peste Olt la Stoenesti. Pe baza unei propuneri de inovatie a dr. ing. Victor Popa, s-a adoptat o solutie care utiliza integral tablierul existent, in lungime de 171 m (grinda mixta cu conlucrare continua pe trei deschideri de 57,50 m + 56,00 m + 57,50 m = 171,00 m). Solutia propusa a constat in deplasarea laterala, pe o distanta de 20 m a tablierului existent composit avand o greutate de 3600 t si ridicarea acestuia pe o inaltime de 8 m, in vederea asigurarii gabaritului de navigatie pe canalul Bucuresti – Dunare.
Tot in aceasta perioada, a fost sef de proiect la podurile de la Sistemul hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier II, poduri cu o lungime totala de aproximativ 3,5 km – cel mai important fiind podul suspendat peste bratul Dunarea Mica (Gogosu), pentru accesul in Ostrovul Mare (primul pod suspendat din Romania, cu lungimea L 60 m + 240 m + 60 m = 360 m si podul de sosea internationala intre malurile romanesc si sarbesc, peste uvrajele centralei in zona statiei hidro-energetice a ecluzei romanesti, avand lungimea de 555 m. La aceste poduri a fost responsabil cu conceptia, calculul, detaliile constructive, tehnologiile de montare si urmarirea executiei lucrarilor.
Intre anii 1990 – 1997, a fost responsabil cu coordonarea activitatii de proiectare poduri la IPTANA SA, incluzand studii de fezabilitate, proiecte tehnice si proiecte cu detalii de executie in domeniul podurilor. De asemenea, a fost sef de proiect la cele 50 poduri de pe autostrada Cernavoda – Constanta (studiu de fezabilitate) si sef de proiect la podul peste Canalul Dunare – Marea Neagra de la Cernavoda, cu o lungime totala de 550 m si o deschidere principala de 170 m (studiu de fezabilitate si proiect tehnic).
In cei 31 ani de activitate laborioasa la IPTANA, a detinut functiile de inginer proiectant, inginer proiectant principal gr. III, II si I, sef de proiect, sef de colectiv proiectare poduri.
Din 1997 pana in 2007 a activat la SEARCH CORPORATION, ca director departament poduri, fiind responsabil cu coordonarea si conducerea activitatii de proiectare a podurilor, inclusiv servicii de asistenta tehnica, verificare a calitatii proiectelor si expertizarea tehnica a podurilor existente. In context, amintim: coordonarea si conducerea activitatii de proiectare poduri pentru autostrada Deva – Nadlac, sef proiect la definitivarea proiectului pentru podul suspendat peste Dunarea Mica (bratul Gogosu) la Ostrovul Mare (Portile de Fier II) cu o deschidere principala de 240 m si o structura hibrida otel-beton precomprimat – primul pod suspendat din tara si primul pod suspendat cu structura hibrida din lume; responsabil coordonare proiecte de reabilitare de pe unele drumuri si
autostrazi importante din tara, inclusiv a celor de pe autostrazile Bucuresti – Pitesti, Bucuresti – Cernavoda (sectorul Bucuresti – Fundulea), DN 1 sectorul Campina – Comarnic, DN 6 sector Bucuresti – Ghimpati, DN 24 sector Marasesti – Tecuci, DN 2 Sabaoani – Siret, DN 7 Deva – Oradea; sef de proiect si coordonator pentru pasarela suspendata peste Jiu la Filiasi cu deschiderea principala de 260 m (studiu de fezabilitate); reabilitarea pasarelelor suspendate si hobanate peste raul Tarnava Mare la Medias avand deschiderile principale de 100 m si respectiv 60 m lungime; repararea si consolidarea podului peste raul Jijia la Carniceni; repararea si consolidarea podului peste raul Dambovita la Gemenea. La aceste din urma doua poduri, a propus o solutie noua de consolidare prin hobanare, solutie brevetata de OSIM; 30 de pasarele metalice peste DN 1, avand solutii cu structuri spatiale Langer cu arce inclinate, grinzi spatiale Vierendel, arce cu cale la mijloc, pasarela hobanata; pasajul superior Voiteg cu structura principala cadru cu stalpi inclinati cu
deschiderea principala de 34,4 m si lungimea totala de 241 m; pod hobanat peste Valea Rea la Cornu L = 15 m + 42 m + 15 m – primul pod hobanat cu structura hibrida din tara, solutie deosebit de eficienta; sala de sport Cornu cu 300 locuri avand structura acoperisului hobanata; varianta de ocolire a municipiului Pitesti care cuprinde 3 poduri peste Arges cu structuri continue mixte cu conlucrare L = 50 m + 70 m + 50 m, un pod peste raul Doamnei cu structura similara dar cu deschideri diferite L = 3m x 60m + 3 m x 60 m = 360 m si 8 poduri si pasaje din beton precomprimat cu structuri simplu rezemate sau continuizate; autostrazile Bucuresti – Brasov si Brasov – Targu Mures: poduri, viaducte, pasaje (la ambele autostrazi: coordonarea si conducerea activitatii de proiectare pentru lucrarile de arta aferente).
Din aprilie 2007 activeaza la CONSITRANS, in functia de director general.
O activitate de 40 ani cu vasta experienta in proiectare, mai ales in domeniul podurilor din tara, familiarizat cu normele romanesti si europene, coordonarea departamentului de poduri, urmarirea executiei, servicii de consultanta si asistenta tehnica, verificarea proiectelor, expertize de poduri.
Este verificator si expert tehnic atestat MLPAT pentru proiecte de poduri, membru in Comitetul Tehnic de specialitate CTS-13 – Poduri si Constructii Subterane din MTCT, pentru aprobarea normativelor elaborate de minister, membru in Comisia CNCisC de atestare a expertilor in domeniul Comportarii in situ a constructiilor, membru in comisia de avizare a CNADNR.
Subliniem ca, in aceasta activitate, a expertizat peste 80 de poduri si a verificat calitatea a peste 110 proiecte, dintre care amintim: podul peste raul Cerna la Orsova, poduri pe DN 7, sector km 394 – 445, poduri pe DN 13, pod peste Canalul Dunare – Marea Neagra la Medgidia, pasaj km 42 pe autostrada Bucuresti – Pitesti, centura Nord Craiova, pasaj peste calea ferata, tramvai si DN 6 esafodaj viaduct P8-C2 etc.
Din anul 1999, este doctor inginer sustinand teza: Contributii privind alcatuirea si calculul podurilor rutiere tip Langer mixte cu conlucrare, iar din anul 2006, este membru corespondent al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.
Dotat cu intuitie si dragoste pentru nou, este autor a 3 patente de inventie si 15 certificate de inovatie.
A colaborat la elaborarea normativelor de proiectare: Indrumator tehnic departamental pentru calculul si alcatuirea podurilor de sosea – prima editie, 1974; STAS 10111/2-77 – Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare – prima editie, 1977.
Dr. ing. Victor Popa are si o bogata activitate publicistica tehnica: peste 80 de lucrari tehnico-stiintifice publicate in reviste de specialitate sau prezentate la diferite manifestari stiintifice nationale sau internationale: Budapesta, 1982 si 1995; Cracovia, 1995; Irsee – Germania, 1996; Bratislava, 1992 si 2001; Innsburuck, 1997; Kobe – Japonia, 1998; Malmö, 1999; Banff Alberta – Canada, 2000; Los Angeles, 2000; Lucerne, 2000; Kona – Hawaii, USA, 2001; Barcelona, 2002; Rio de Janeiro, 2002; Londra, 2003; Kyoto – Japonia, 2004; Novi Sad, 2004; Porto, 2006; Budapesta, 2007.
Mentionam si activitatea din invatamant, ca asistent si profesor asociat la Catedra de poduri a Facultatii de Cai Ferate, Drumuri si Poduri – Institutul de Constructii Bucuresti (1975 – 1989) si conducator la proiectele de diploma.
De asemenea, amintim ca este membru fondator al Societatii Stiintifice Tein Bote din lasi si membru al mai multor asociatii profesionale: Asociatia Internationala a Inginerilor de Poduri si Structuri Ingineresti; Asociatia pentru Cooperare Internationala si Cercetare in Structuri Composite Otel-Beton; Asociatia Internationala pentru intretinerea si Siguranta Podurilor.
Pentru laborioasa sa activitate, a fost distins cu peste 20 de diplome si 7 medalii dintre care mentionam: Medalia si Decret Prezidential pentru contributia la realizarea podurilor peste Canalul Dunare – Marea Neagra.
O activitate tehnico-stiintifica cu rezultate de exceptie: poduri cu solutii realizate pentru prima data in tara (structura hibrida otel-beton precomprimat, metoda de executie in consola, metoda de consolidare prin hobanare, primul pod suspendat cu structura hibrida din tara etc.); patente de inventie si certificate de inovatii; numeroase articole publicate in tara si in strainatate; elaborarea de standarde si prescriptii de proiectare; membru in diferite comisii de specialitate, dar mai ales in cele trei asociatii internationale de prestigiu (IABSE, ASCCE, IABMAS).
Dr. ing. Victor Popa este un vrednic urmas al marilor inaintasi, fauritori de poduri.
(Din vol. „Personalitati romanesti in constructii – autor Hristache Popescu)
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns