Principalii autori si realizatori ai edificiului:
Proiectant: SC CARPATI PROIECT SRL – sef proiect complex, arh. Eliodor Popa
Antreprenor general: S.C. AEDIFICIA CARPATI SA – director general, ing. Petre Badea
Biblioteca Nationala, obiectiv definitoriu pentru cultura Romaniei, este un edificiu marcant pentru orasul Bucuresti, obiectiv care raspunde unor necesitati mai vechi ale societatii romanesti, in acord cu exigentele impuse de un asemenea program si similar cu realizari internationale de prestigiu.
Cladirea se desfasoara pe doua niveluri subterane si noua supraterane, utilitatile fiind asigurate de un corp tehnic subteran aflat in imediata apropiere a constructiei principale.
Suprafata terenului aferent este de 54.000 mp, suprafata construita la sol a ansamblului este de 15.270 mp iar suprafata desfasurata totala este de 112.000 mp.
Accesul este posibil pe toate laturile cladirii, in functie de interesul vizitatorilor, spatiul din jurul edificiului fiind gandit ca unul public.
Constructia adaposteste sediul Bibliotecii Nationale si sediul Ministerului Culturii si Patrimoniului National.
Pentru asigurarea functiunilor multiple ale Bibliotecii Nationale s-au realizat spatii caracteristice, structurate pe urmatoarele functiuni:
• Spatii destinate functiunii de Bibiloteca Nationala care cuprind 14 Sali de lectura 12.000 mp; depozite de carte 30.000 mp, laboratoare specifice 700 mp;
• Spatii cu functiuni preponderent culturale (6 sali de conferinte pe 800 mp si spatii multifunctionale 15.800 mp);
• Spatii administrative de deservire (birouri 9.000 mp);
• Spatii tehnice, circulatii, anexe utilitare (11.000 mp).
Toate aceste functiuni se integreaza si se intrepatrund functional, contribuind la obtinerea unui amplu centru de cultura, interesant si atragator pentru public, in special pentru cel cititor.
Tratarea arhitecturala este moderna, conducand la o imagine volumetrica deosebita, in acord cu importanta functiunii adapostite si cu pozitia urbanistica a cladirii.
S-a acordat o atentie deosebita imaginii exterioare a constructiei, urmarindu-se crearea unei arhitecturi potrivite pentru secolul XXI, conferind contemporaneitate, monumentalitate si prestigiu institutiei.
Important de mentionat este ca vechea imagine a cladirii Bibliotecii Nationale, realizata partial inainte de 1989, se prezenta ca un volum relativ unitar, in stil neoclasic nereusit, caracteristic epocii in care a fost conceput. Aidoma cladirilor reprezentative din acea perioada, solutia finisarii fatadelor a fost aceea a montarii unor prefabricate din similipiatra.
In proportii foarte mari, graba raportarii de rezultate a dus la mimarea pe suprafete intinse a prefabricatelor, cu ajutorul tencuielilor obisnuite cu praf de piatra. Alaturarea acestor doua materiale, cu tehnologii de executie foarte diferite, a fost dezastruoasa iar executia de o calitate foarte slaba. Aceste incercari, combinate cu intentia inabila si nereusita de integrare a imaginii cladirii intr-o arhitectura neoclasica, au condus la fatade care generau o imagine dezordonata, dezolanta, imagine ce trebuia sa dispara.
S-a urmarit respectarea structurii de rezistenta a cladirii existente, precum si pastrarea unor zone deja finisate la interior, dar s-a schimbat total arhitectura interioara si exterioara a cladirii.
In traditia si cultura europeana, institutia «Bibliotecii Nationale» este un reper definitoriu al existentei unei comunitati nationale, lucru ce trebuia sa caracterizeze si acest edificiu. Cladirile care adapostesc biblioteci de un asemenea rang au fost considerate ca ocupand unul din locurile superioare in ierarhia programelor de arhitectura. Biblioteca Nationala a Romaniei nu face exceptie. Iata de ce s-au impus prioritati majore de proiectare si executie, unele privind ansamblul, altele detaliile.
Biblioteca Nationala a Romaniei, obiectiv reprezentativ pentru intreaga societate romaneasca, trebuia sa devina un simbol cultural major care sa contribuie la promovarea imaginii Romaniei in intreaga lume. In acord cu aceste dorinte cladirea a fost reconsiderata in intregime si reproiectata pentru a deveni si un Centru cultural care polarizeaza interesul bucurestenilor si nu numai.
Ca structura functionala generala, nivelurile de jos, incepand cu demisolul (partial), parterul si mezaninul sunt rezervate, in special, publicului larg, cititorilor, vizitatorilor etc. Aici sunt realizate spatii pentru diverse manifestari culturale, contacte multimedia, auditii, vizionari, expozitii, lectura, informare, documentare, conferinte, divertisment, relaxare etc., accesul fiind liber.
Nivelurile urmatoare, incepand cu etajul 1, adapostesc, in special, sali de lectura si depozitele de carte, depozitele specializate, laboratoarele de restaurare si tratare a cartilor, birouri. Aici, accesul devine controlat si supravegheat.
Toate aceste spatii se desfasoara in jurul unui mare atrium, acoperit cu un luminator impresionant, care polarizeaza functional si estetic intreaga compozitie arhitecturala a noii Biblioteci Nationale. Atriumul, element dominant al ansamblului, este gandit ca un spatiu modern, dinamic, in jurul caruia se desfasoara majoritatea activitatilor. Tratarea arhitecturala este deosebita, finisajele, de asemenea. Imaginea este impresionanta si spectaculoasa fiind completata de cele doua ascensoare panoramice, de supantele care se desfasoara in jurul acestuia pe toata inaltimea, de scara rulanta ce leaga parterul de mezanin integrand cele doua nivele publice, cu acces liber.
Salile de lectura au o arhitectura moderna, finisaje deosebite, tratamente acustice speciale, dotari si mobilier rivalizand cu realizari internationale de prestigiu.
Depozitele de carte asigura conditii optime stocarii celor 12.500.000 unitati bibliofile aflate, in prezent, in posesia Bibliotecii Nationale dar asigura si spatii de rezerva pentru volumele care vor completa, in viitor, zestrea bibliotecii.
Lucrarile exterioare cuprind toate corpurile constructiei care se prezentau ca un volum ce se dorea unitar, realizat intr-un pseudostil neoclasic, neterminat si nereusit. Imaginea originara a cladirii se dorea integrata in canoanele clasice binecunoscute: un volum pe care se pot citi cu usurinta traveile formate, pe inaltime, din baza (1/3), coloana (1/1) si antablament (1/4). Orice abatere de la aceste proportii transforma muzica in zgomot; proportiile fatadei Bibliotecii Nationale erau, insa, intamplatoare.
In incercarea de a ameliora imaginea generala a volumului existent s-a propus ca arhitectura noua a constructiei sa combine elemente de arhitectura clasica, sugerata stilizat, cu mari zone vitrate, transparente, neutre, generandu-se un puternic contrast plastic si conferindu-se ansamblului monumentalitate si forta.
Pentru eliminarea disjunctiei dintre golurile cu dominanta pe latime si ordinele arhitecturale clasice, s-a propus acoperirea golurilor celorlalte travei cu cate un perete cortina de latimea ferestrelor, dezvoltat pe verticala, in acord cu dinamica ordinelor.
Corpul aulei, o componenta de baza a constructiei, are o arhitectura simpla, cu perete cortina performant, dublu ventilat, pentru protectia termica a spatiului interior, cu o orientare sud-vest majoritara. Parasolarele din vitraj confera cladirii un aspect modern si o protectie complementara impotriva razelor solare.
Imaginea finala a volumului general introduce, fara echivoc, cladirea in secolul nostru, acoperindu-i inabilitatile initiale si punand in valoare trinitatea elementelor stilului clasic.
O atentie deosebita a fost acordata si accesului principal in biblioteca, cu tot sistemul de trepte, rampe, accese carosabile si pietonale, inclusiv accesul persoanelor cu handicap. Sistemul de trepte si rampe ale accesului principal spre bulevardul Unirii a fost agrementat cu bazine, fantani si jardiniere decorative.
Arhitectura cladirii, descrisa foarte pe scurt pana acum, a fost castigatore a unui concurs international de solutii de arhitectura, concurs organizat de Ministerul Culturii si Cultelor la finele anului 2006.
In cadrul amenajarilor exterioare s-au prevazut parcaje (aproximativ 350 de locuri), trotuare, alei carosabile, platforme, spatii verzi etc. Intregul spatiu beneficiaza de o zona dalata, agrementata cu obiecte decorative, care asigura accesul din arterele de circulatie pietonale limitrofe. Spatiul verde, in care sunt incluse obiectele de mai sus, este completat cu zone de activitate in aer liber, banci de odihna, corpuri de iluminat, alei pietonale, constituind un spatiu recreativ si cultural, in concordanta cu destinatia de Biblioteca Nationala si centru cultural a constructiei.
Cladirea beneficiaza de instalatii si dotari performante care asigura un climat interior placut si sigur in orice anotimp, conditii optime de depozitare si pastrare a cartilor si celorlalte obiecte de patrimoniu detinute de institutie, in conditii de eficienta energetica si siguranta ridicate.
Pentru cei interesati (specialisti in domeniu) Revista Constructiilor va prezenta, pe larg, in numerele viitoare, unele dintre solutiile folosite de arhitecti, proiectanti si constructor, solutii care au condus la realizarea unui obiectiv reprezentativ al capitalei, un obiectiv cultural pe cat de somptuos, pe atat de functional.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 78 – februarie 2012, pag. 10
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns