Biblioteca Nationala – obiectiv definitoriu pentru cultura romaneasca

Principalii autori si realizatori ai edificiului:

Proiectant: SC CARPATI PROIECT SRL – sef proiect complex, arh. Eliodor Popa

Antreprenor general: S.C. AEDIFICIA CARPATI SA – director general, ing. Petre Badea

Biblioteca Nationala, obiectiv defi­nitoriu pentru cultura Romaniei, este un edificiu marcant pentru orasul Bucuresti, obiectiv care raspunde unor necesitati mai vechi ale societatii romanesti, in acord cu exigentele impuse de un asemenea program si similar cu realizari internationale de prestigiu.

Cladirea se desfasoara pe doua niveluri subterane si noua suprate­rane, utilitatile fiind asigurate de un corp tehnic subteran aflat in imediata apropiere a constructiei principale.

Suprafata terenului aferent este de 54.000 mp, suprafata cons­truita la sol a ansamblului este de 15.270 mp iar suprafata desfasurata totala este de 112.000 mp.

Accesul este posibil pe toate laturile cladirii, in functie de interesul vizitatorilor, spatiul din jurul edificiului fiind gandit ca unul public.

Construc­tia adaposteste sediul Bibliotecii Natio­nale si sediul Ministe­rului Culturii si Patrimoniului National.

Pentru  asigurarea functiunilor multi­­ple ale Bibliotecii Nationale s-au reali­zat spatii caracteristice, structurate pe urmatoarele functiuni:

• Spatii destinate functiunii de Bibiloteca Nationala care cuprind 14 Sali de lectura 12.000 mp; depozite de carte 30.000 mp, laboratoare specifice 700 mp;

• Spatii cu functiuni preponde­rent culturale (6 sali de conferinte pe 800 mp si spatii multifunctionale 15.800 mp);

• Spatii administrative de deser­vire (birouri 9.000 mp);

• Spatii tehnice, circulatii, anexe utilitare (11.000 mp).

Toate aceste functiuni se integreaza si se intrepatrund functional, contribuind la obtinerea unui amplu centru de cultura, interesant si atragator pentru public, in special pentru cel cititor.

Tratarea arhitecturala este moder­na, conducand la o imagine volume­trica deosebita, in acord cu importanta functiunii adapostite si cu pozitia urbanistica a cladirii.

S-a acordat o atentie deosebita imaginii exterioare a constructiei, urmarindu-se crearea unei arhitecturi potrivite pentru secolul XXI, conferind contemporaneitate, monu­men­ta­litate si prestigiu institutiei.

Important de mentionat este ca vechea imagine a cladirii Bibliotecii Nationale, realizata partial inainte de 1989, se prezenta ca un volum relativ unitar, in stil neoclasic nereusit, caracteristic epocii in care a fost conceput. Aidoma cladirilor repre­zentative din acea perioada, solutia finisarii fatadelor a fost aceea a montarii unor prefabricate din simi­lipiatra.

In proportii foarte mari, graba raportarii de rezultate a dus la mimarea pe suprafete intinse a prefabricatelor, cu ajutorul tencuielilor obisnuite cu praf de piatra. Alaturarea acestor doua materiale, cu tehnologii de executie foarte diferite, a fost dezastruoasa iar executia de o calitate foarte slaba. Aceste incercari, combinate cu intentia inabila si nereusita de integrare a imaginii cladirii intr-o arhitectura neoclasica, au condus la fatade care generau o imagine dezordonata, dezolanta, imagine ce trebuia sa dispara.

S-a  urmarit respectarea structurii de rezistenta a cladirii existente, precum si pastrarea unor zone deja finisate la interior, dar s-a schimbat total arhitectura interioara si exterioara a cladirii.

In traditia si cultura europeana, institutia «Bibliotecii Nationale» este un reper definitoriu al existentei unei comunitati nationale, lucru ce trebuia sa caracterizeze si acest edificiu. Cladirile care adapostesc biblioteci de un asemenea rang au fost considerate ca ocupand unul din locurile superioare in ierarhia programelor de arhitectura. Biblioteca Nationala a Romaniei nu face exceptie. Iata de ce s-au impus prioritati majore de proiectare si executie, unele privind ansamblul, altele detaliile.

Biblioteca Nationala a Romaniei, obiectiv reprezentativ pentru intreaga societate romaneasca, trebuia sa devina un simbol cultural major care sa contribuie la promovarea imaginii Romaniei in intreaga lume. In acord cu aceste dorinte cladirea a fost reconsiderata in intregime si repro­iectata pentru a deveni si un Centru cultural care polarizeaza interesul bucurestenilor si nu numai.

Ca structura functionala generala, nivelurile de jos, incepand cu demi­solul (partial), parterul si mezaninul sunt rezervate, in special, publicului larg, cititorilor, vizitatorilor etc. Aici sunt realizate spatii pentru diverse manifestari culturale, contacte multimedia, auditii, vizionari, expozitii, lectura, informare, documentare, conferinte, divertisment, relaxare etc., accesul fiind liber.

Nivelurile urmatoare, incepand cu etajul 1, adapostesc, in special, sali de lectura si depozitele de carte, depozitele specializate, laboratoa­rele de restaurare si tratare a cartilor, birouri. Aici, accesul devine controlat si supravegheat.

Toate aceste spatii se desfasoara in jurul unui mare atrium, acoperit cu un luminator impresionant, care polarizeaza functional si estetic intreaga compozitie arhitecturala a noii Biblioteci Nationale. Atriumul, element dominant al an­samblului, este gandit ca un spatiu modern, dinamic, in jurul caruia se desfa­soa­ra majoritatea activitatilor. Tratarea arhitecturala este deosebita, fini­sajele, de asemenea. Imaginea este impresionanta si spectaculoasa fiind completata de cele doua ascensoare panoramice, de supantele care se desfasoara in jurul acestuia pe toata inaltimea, de scara rulanta ce leaga parterul de mezanin integrand cele doua nivele publice, cu acces liber.

Salile de lectura au o arhitectura moderna, finisaje deosebite, tratamente acustice speciale, dotari si mobilier rivalizand cu realizari internationale de prestigiu.

Depozitele de carte asigura con­ditii optime stocarii celor 12.500.000 unitati bibliofile aflate, in prezent, in posesia Bibliotecii Nationale dar asigura si spatii de rezerva pentru volumele care vor completa, in viitor, zestrea bibliotecii.

Lucrarile exterioare cuprind toate corpurile constructiei care se preze­n­tau  ca un volum ce se dorea  unitar, realizat intr-un pseudostil neo­clasic, neterminat si nereusit. Imaginea originara a cladirii se dorea integrata in canoanele clasice binecunoscute: un volum pe care se pot citi cu usurinta traveile formate, pe inal­time, din baza (1/3), coloana (1/1) si antablament (1/4). Orice aba­tere de la aceste proportii transforma muzica in zgomot; proportiile fatadei Biblio­tecii Nationale erau, insa, intamplatoare.

In incercarea de a ameliora imaginea generala a volumului existent s-a propus ca arhitectura noua a constructiei sa combine elemente de arhitectura clasica, sugerata stilizat, cu mari zone vitrate, transparente, neutre, generandu-se un puternic contrast plastic si conferindu-se ansamblului monumentalitate si forta.

Pentru eliminarea disjunctiei dintre golurile cu dominanta pe latime si ordinele arhitecturale clasice, s-a propus acoperirea golurilor celorlalte travei cu cate un perete cortina de latimea ferestrelor, dezvoltat pe verticala, in acord cu dinamica ordinelor.

Corpul aulei, o componenta de baza a constructiei, are o arhitectura simpla, cu perete cortina performant, dublu ventilat, pentru protectia termica a spatiului interior, cu o orientare sud-vest majoritara. Parasolarele din vitraj confera cladirii un aspect modern si o protectie complementara impotriva razelor solare.

Imaginea finala a volumului gene­ral introduce, fara  echivoc, cladirea in secolul nostru, acoperindu-i inabi­litatile initiale si punand in valoare trinitatea elementelor stilului clasic.

O atentie deosebita a fost acordata si accesului principal in bibli­oteca, cu tot sistemul de trepte, rampe, accese carosabile si pieto­nale, inclusiv accesul persoanelor cu handicap. Sistemul de trepte si rampe ale accesului principal spre bulevardul Unirii a fost agrementat cu bazine, fantani si jardiniere decorative.

Arhitectura cladirii, descrisa foarte pe scurt pana acum, a fost castigatore a unui concurs international de solutii de arhitectura, concurs organizat de Ministerul Culturii si Cultelor la finele anului 2006.

In cadrul amenajarilor exterioare s-au prevazut  parcaje (aproximativ 350 de locuri), trotuare, alei carosa­bile, platforme, spatii verzi etc. Intregul spatiu beneficiaza de o zona dalata, agrementata cu obiecte  decorative, care asigura accesul din arterele de circulatie pietonale limi­trofe. Spatiul verde, in care sunt incluse obiectele de mai sus, este completat cu zone de activitate in aer liber, banci de odihna, corpuri de iluminat, alei pie­tonale, constituind un spatiu recreativ si cultural, in concordanta cu destinatia de Bibli­oteca Nationala si centru cultural a constructiei.

Cladirea beneficiaza de instalatii si dotari performante care asigura un climat interior placut si sigur in orice anotimp, conditii optime de depo­zitare si pastrare a cartilor si celorlalte obiecte de patrimoniu detinute de institutie, in conditii de eficienta energetica si siguranta ridicate.

Pentru cei interesati (specia­listi in domeniu) Revista Constructiilor va prezenta, pe larg, in numerele viitoare, unele dintre solutiile folosite de arhitecti, pro­iectanti si constructor, solutii care au condus la realizarea unui obiec­tiv reprezentativ al capitalei, un obiectiv cultural pe cat de somptuos, pe atat de functional.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 78 – februarie 2012, pag. 10