Foarte multe cladiri vechi din Bucuresti dispun de spatii nefolosite in zona mansardei sau a subsolului. In urma interventiilor, acestea au devenit interioare, de multe ori mai interesante decat cele conventionale din cadrul imobilului.
Important este ca, datorita aparitiei materialelor diverse, folosite la termo si hidroizolatii, la consolidari si la finisaje, reconversia acestor spatii a fost mai facila, foarte multe cladiri si-au extins suprafata utila si, in acelasi timp, spatii insalubre au fost date in folosinta.
Un subsol vechi, aflat sub nivelul curtii interioare din cadrul unui internat al unei scoli vechi din Bucuresti, a fost transformat, dintr-un depozit de alimente insalubru si nefolosit, intr-un spatiu de studiu pentru studenti.
Cladirea, foarte veche, de peste 100 de ani, care a adapostit o scoala cu internat, dispunea, pe langa salile de studiu si de o cantina cu circuit inchis. Acest subsol functiona ca un spatiu rece, pentru pastrarea alimentelor comunicand cu anexele bucatariei. Accesul se facea pe un coridor ce leaga cele trei laturi ale cladirii. Depozitul si-a pierdut utilitatea deoarece, in aceasta cladire, functioneaza in prezent o universitate.
Spatiul a fost nefolosit timp de peste 30 de ani. Suprafata lui era mare, de peste 100 mp, fiind aerisit prin doua cosuri care comunicau cu curtea exterioara. Pentru a ajunge in acest subsol, se cobora pe un plan inclinat. El nu dispunea de lumina naturala iar instalatia electrica era dezafectata.
Pardoseala era din pamant batut, peretii din caramida netencuita, iar tavanul a fost refacut intr-o perioada ulterioara construirii cladirii fiind executat din beton armat, sustinut de stalpi si grinzi, sistem constructiv care nu era utilizat in momentul ridicarii acestui imobil. La nivelul tavanului erau infiltratii din cauza proastei izolari hidrofuge.
Accesul in acest spatiu se facea din culoarul aflat la subsolul cladirii, nivelul pardoselii aflandu-se sub nivelul subsolului existent. Perimetrul lui se afla la o distanta de 3,00 m fata de conturul cladirii existente, lucru foarte important deoarece am putut trata depozitul ca o constructie de sine statatoare.
Pentru igienizarea si refacerea acestui spatiu s-a propus, in primul rand, consolidarea structurii existente. S-au facut subzidiri, s-au consolidat grinzile care sustineau placa de beton si s-au executat lucrari de camasuire la nivelul peretilor. Cei trei stalpi aflati in mijlocul incaperii aveau fundatii proprii adanci. Asta a permis o coborare a nivelului pardoselii, pentru a se obtine o inaltime mai mare a incaperii. S-a putut, astfel, turna o placa din beton slab armat, cu toate straturile de izolare necesare, peste care a fost pusa gresie de culoare deschisa.
A fost pastrata si reamenajata intrarea din interiorul cladirii fiind considerata ca acces principal si s-a inlocuit planul inclinat, cu un spatiu special prevazut cu trepte, in zona culoarului de la subsol.
Pentru un al doilea acces, s-a construit o scara catre curtea interioara a cladirii si a fost amenajat un spatiu tip sera, cu ajutorul unei tamplarii din PVC cu geam termopan.
In zona in care s-au construit scara si cele trei luminatoare s-a rigidizat placa de beton.
Deoarece spatiul se afla sub nivelul curtii, s-a pastrat tesutul vegetal, adoptandu-se sistemul de „acoperis verde“. Astfel, placa de beton care formeaza tavanul a fost bine izolata hidrofug si termic si au fost aplicate toate straturile acoperisului verde.
Aerisirea si iluminarea naturala au fost asigurate cu trei luminatoare. Acestea se pot deschide, avand grile de aerisire; sunt executate din tamplarie PVC si geam termopan. S-a ales culoarea rosie pentru profilele de la luminatoare pentru a contrasta cu verdele natural al vegetatiei si cu culoarea gri, monotona, a cladirii. Spatiul este incalzit si dispune de un sistem de ventilare si conditionare a aerului. Mobilarea permite spatii pentru lectura, zone rezervate computerelor si spatii de depozitare si receptie.
S-a obtinut, astfel, un interior luminos si aerisit, care a fost mobilat si este folosit ca biblioteca si spatiu de studiu pentru studenti.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 78 – februarie 2012, pag. 45
Autor:
arh. Sonia Chira
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns