«

»

Apararea interesului public la atribuirea contractelor de achizitii publice – exigente europene

Share

Elaborarea unor reglementari clare, simple, neechivoce, care sa faciliteze derularea procedurilor de achizitii publice, reprezinta un deziderat semnificativ, care se regaseste in preocuparile legiuitorului Uniunii Europene.

Constructia legala actuala din Romania este intemeiata, in principiu, pe prevederile Uniunii Europene, Ordonanta nr. 34/2006 fiind adoptata ca urmare a asumarii de catre Romania a angajamentelor de armonizare a legislatiei cu normele de drept ale Uniunii Europene.

In acest context, avand in vedere atat necesitatea transpunerii actelor normative care nu au aplicabilitate directa, cat si imperativul ca dreptul intern sa corespunda spiritului reglementarilor Uniunii Europene, reiese ca principiile care guverneaza procesul de achizitii publice sunt comune tuturor statelor din cadrul Uniunii Europene.

 

In prezent, UE organizeaza o ampla consultare publica privind masurile care ar spori competitivitatea pietei achizitiilor publice si ar reduce cheltuielile in acest sector, in timp ce Comisia a publicat, la 27.01.2011, o carte verde care pro­pune astfel de masuri.

Prin modifica­rea legislatiei euro­pene se urmareste asigurarea, in aceeasi masura, a transparentei, accesului egal si concurentei loiale in cadrul procesului de atribuire a contractelor de achizi­tie publica. Corolarul tuturor acestor principii este constituit de dezideratul ca intreaga activitate de atribuire a contractelor de achizitii publice sa vize­ze respectarea si apararea interesului general al societatii, interesului public si sa evite orice alterare a a egalitatii de sanse intre ofertanti.

Atribuirea contractelor incheiate in statele membre in numele statului, al colectivitatilor teritoriale si al altor organisme de drept public, trebuie sa respecte principiile prevazute de Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special principiul liberei circulatii a marfurilor, princi­piul libertatii de stabilire si principiul libertatii de a presta servicii, precum si principiile care decurg din acestea, precum egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoasterea reci­proca, proportionalitatea si transparenta.

1. Existenta unor criterii obiective de atri­buire a contractului-garantie de res­pec­tare a interesului public

Atribuirea contractelor trebuie rea­lizata pe baza unor criterii obiective, care asigura respectarea principiilor de transparenta, de nediscriminare si de egalitate de tratament si care garanteaza aprecierea ofertelor in conditii eficiente de concurenta.

Legiuitorul european a introdus regula potrivit careia este admisibila numai aplicarea a doua criterii de atribuire, si anume criteriul „pretului cel mai scazut“ si criteriul „ofertei cele mai avantajoase din punct de vedere economic“.

Pentru a garanta egalitatea de tratament, criteriile de atribuire trebuie sa permita compararea si evalu­area ofertelor in mod obiectiv. In cazul in care aceste conditii sunt indeplinite, criteriile economice si calitative de atribuire, ca si inde­plinirea cerintelor de mediu, pot permite autoritatii contractante sa raspunda necesitatilor colectivitatii publice vizate, asa cum sunt ele ex­primate in specificatiile contractului. In aceleasi conditii, o autoritate contractanta poate utiliza criterii care urmaresc satisfacerea cerintelor sociale ce raspund in special necesitatilor – definite in contract – specifice unor categorii de populatie defavorizate din care fac parte beneficiarii/utilizatorii lucrarilor, bunurilor sau serviciilor care fac obiectul contractului.

O problema extrem de serioasa, in materia achizitiilor publice, o repre­­zinta, in Romania, incalcarea princi­piului determinarii, de catre autoritatea publica, a unor criterii obiective de selectie, acesta fiind argumentul principal din cauza caruia Comisia Europeana a suspendat platile pentru Axa 2 a Programului Operational Regional (POR).

Absenta unor criterii obiective, introducerea unor factori de discri­minare in procedura de selectie reprezinta, de multe ori, un indiciu al existentei unor fapte sau tentative de coruptie.

2. Ocrotirea liberei concurente, din perspectiva participarii intreprin­de­rilor afiliate

O limitare esentiala a principiului libertatii de a participa la procedura de achizitie publica consta in interdictia depunerii mai multor oferte in cadrul aceleiasi proceduri, ori a unor oferte in cadrul carora un agent economic sa depuna o oferta individuala sau comuna cu alti agenti si sa fie nominalizat ca subcontractant in cadrul altei oferte.

Legea romana permite, prin art. 46 alin. 2 al OUG nr. 34/2006, ca doua sau mai multe intreprinderi afili­ate sa depuna oferte in cadrul aceleeasi proceduri de atribuire a contractului, sub rezerva ca aceste oferte sa nu denatureze concurenta.

Intrarea in acorduri de asociere diferite, a unor intreprinderi aflate sub un control comun, in vederea depunerii unor oferte concurente, poate ridica riscuri majore pentru partenerii din acordul de asociere.

Poate exista situatia ca, in anumite domenii sau pentru anumite lucrari specifice, ofertele sa fie depuse numai de consortii (asocieri) care au fiecare un partener din cadrul aceluiasi grup.

In acest mod, grupul respectiv, care reprezinta, in esenta, o entitate cu un interes unic, incalca obligatia de a nu depune doua sau mai multe oferte.

In lipsa unui text comunitar, legea romana face vorbire de cerinta neafectarii concurentei si de obligatia publicarii tuturor intreprinderilor afiliate.

3. Excluderea participantilor vino­vati de fapte de coruptie, spalare de bani, criminalitate organizata sau frauda in dauna Uniunii Europene

Un principiu esential, care guver­neaza directiva cadru in materia atribuirii contractelor de achizitii pu­blice, consta in excluderea operatorilor economici care au participat la o organizatie criminala sau care au fost gasiti vinovati de coruptie sau frauda in detrimentul intereselor financiare ale Comunitatii Europene sau de spalare de bani.

Autoritatile contractante trebuie sa ceara candidatilor / ofertantilor, dupa caz, sa prezinte documente corespunzatoare si, in cazul in care au incertitudini cu privire la situatia personala a acestor candidati / ofertanti, pot solicita cooperarea autoritatilor competente ale statului membru in cauza. Excluderea unor astfel de operatori economici trebuie sa intervina in cazul in care autoritatea contractanta are la cunostinta o hotarare privind delictele mentio­nate anterior, pronuntata conform dreptului intern si cu caracter definitiv, care ii confera autoritatea de lucru judecat. In cazul in care dreptul intern prevede dispozitii in acest sens, nerespec­tarea legislatiei pri­vind mediul sau a legislatiei privind intelegerile ilegale in contractele de achizitii publice, care au facut obiectul unei hotarari cu caracter definitiv sau al unei decizii cu efecte echivalente, poate fi considerata o incalcare a eticii profesionale de catre operatorul economic sau ca o abatere grava.

In conformitate cu legislatia inter­na a statului membru in care sunt stabiliti candidatii sau ofertantii, solicitarile se refera la persoane fizice si persoane juridice, inclusiv, dupa caz, la directori de companii sau la orice persoana cu putere de re­pre­zentare, de decizie sau de control, in ceea ce priveste candidatul sau ofertantul, potrivit dispozitiilor art. 45 alin. (1) din Directiva 2004/18/CE.

Aplicarea acestui principiu de drept european este necesar a se realiza intr-o modalitate care sa permita identificarea tuturor situatiilor in care persoane ce reprezinta sau controleaza entitati participante la procesul de achizitii publice au fost in situatia de excludere vizata.

Legea romana (OUG nr.34/2006) nu contine transpunerea textului din directiva care stabileste sfera de incidenta a obligatiilor de informare cu privire la persoanele sanctionate pentru fapte de coruptie, frauda fata de interesele Comunitatii, grup crimi­nal organizat sau spalare de bani. In aceste conditii, in fata insuficientei normative, exista riscul de a se naste situatii in care persoane fi­zice condamnate pentru coruptie, exerci­tand un control indirect asupra unor persoane juridice, sa participe la proceduri de atribuire a contractelor de achizitii publice prin intermediul acestor persoane.

4. Contestarea actelor emise de autoritatea contractanta in cadrul procedurii de atribuire a contrac­telor de achizitie publica

Conform art. 255 alin l din O.U.G. nr. 34 din 2006, asa cum a fost mo­dificat de Legea nr. 278/2010, „Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim, printr-un act al autoritatii contractante, prin incalcarea dispozitiilor legale in materia achizitiilor publice, poate solicita, prin contestatie, anu­larea actului, obligarea autoritatii contractante de a emite un act, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale admi­nistrativ-jurisdictionala, in condi­tiile prezentei ordonante de urgenta.“

Dupa cum se poate observa, sub pretextul utilizarii abuzive a cailor de atac, respectiv a contestatiilor, dispozitiile Legii nr. 278/2010 modifica procedura de contestare in materia achizitiilor publice, eliminandu-se posibilitatea persoanei, care se considera vatamata intr-un drept ori intr-un interes legitim printr-un act al auto­ritatii contractante, de a formula, alternativ, contestatie in justitie, asa cum era aceasta prevazuta initial in cuprinsul art. 255, alin. l si urmatoa­rele din O.U.G. 34/2006.

Astfel, conform noii reglementari, o atare persoana poate solicita anularea actului, obligarea autoritatii contractante de a emite un act, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim doar pe cale administrativ-jurisdictionala, prin contes­tatie adresata direct Consi­liului National pentru Solu­tionarea Contesta­tiilor.

Apreciem ca, prin eliminarea caii contenciosului administrativ, ca moda­litate de atacare a actelor emise de catre autoritatile contractante, aceste acte sunt sustrase de la controlul judecatoresc, eludan­du-se, in acest mod, dreptul de a formula actiunea in anulare a actului administrativ, drept prevazut si garan­tat de art. 126 alin 6 din Constitutie, asa cum vom arata in continuare.

Prin excluderea posibilitatii de optiune intre contestarea actului administrativ pe calea administrativ-jurisdictionala si formularea unei actiuni direct in fata instantei judecatoresti, in temeiul dreptului comun in materia contenciosului administrativ, apreciem ca este incalcata si cerinta constitutionala consacrata de art. 21 alin. (4), potrivit careia „Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite“, calea administrativ – jurisdictionala fiind obligatorie.

Cu toate ca Directiva 2007/66/CE permite instituirea unor organisme jurisdictionale, care sa solutioneze in prima instanta caile de atac, Constitutia Romaniei este neechivoca. Preeminenta dreptului comunitar fata de dispozitii constitutionale ale unui stat membru nu opereaza in cazul in care norma comunitara are un caracter dispozitiv, asa cum este cazul art. 2 alin. (9) din Directiva 2007/66/CE.

In esenta, directiva europeana nu interzice ca, in prima instanta, calea de atac sa fie solutionata de un organism care nu este instanta de judecata.

In concluzie, apreciem ca noile dispozitii legale sunt neconstituti­onale, impunandu-se modificarea legislatiei in sensul revenirii Ia vechea regelementare in domeniu, potrivit careia atacarea actelor emise cu incalcarea legislatiei achizitiilor publice se putea realiza pe doua cai, respectiv calea administrativ – jurisdictionala si calea contenciosului administrativ.

In acest mod se asi­gura exer­citarea controlului judecatoresc pe calea contenciosului admi­nistrativ, instituit de Constitutie si se mentine caracterul facultativ al procedurilor administrativ-jurisdic­­­ti­o­nale, acestea neputand limita in niciun mod accesul la justitie.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 79 – martie 2012, pag. 8

 

Autor:
av. Cristian Dutescu



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2012/03/18/apararea-interesului-public-la-atribuirea-contractelor-de-achizitii-publice-exigente-europene/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.