Specialistii si-au pus deseori intrebarea: “Poate fi transformata zgura metalurgica dintr-un deseu intr-un material reciclabil?”. Raspunsul afirmativ la aceasta intrebare este demonstrat prin multitudinea de aplicatii in care zgura nu mai este doar o alternativa, ci o alegere.
Prioritate a avut zgura de furnal, care, indiferent de tehnologia de fabricatie a fontei, se obtine in cantitatile cele mai mari. Largirea domeniilor de utilizare pentru fonta si oteluri a facut ca si cantitatile de zgura sa creasca simtitor, astfel incat, in zilele noastre, si acest deseu constituie tema de studiu a multor cercetatori din intreaga lume.
De aceea, se fac eforturi sporite in sensul incurajarii folosirii zgurilor in domeniile pentru care s-au demonstrat aptitudinile de utilizare, in sensul valorificarii cat mai eficiente a resurselor naturale. In Romania, aceste eforturi sunt inca foarte slabe si aceasta din cauza lipsei educatiei in domeniul protejarii mediului inconjurator, a ineficientei utilizarii resurselor naturale si a lipsei legislatiei adecvate pentru protectia mediului.
In conformitate cu directiva 89/106/CEE privind armonizarea legilor, reglementarilor tehnice si a prevederilor administrative ale Statelor Membre, referitoare la produse pentru constructii, cu Ordonanta Nr. 20 din 18.08.2010 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea unitara a legislatiei Uniunii Europene care armonizeaza conditiile de comercializare a produselor si cu Hotararea Guvernului nr 622/2004 cu modificarile si completarile ulterioare privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii, compania Phoenix Slag Services a efectuat atestarea conformitatii produselor agregate din zgura de furnal, comercializate sub denumirea marca inregistrata – Benolite®.
MATERIAL SI METODA
Atestarea conformitatii produselor pentru constructii (conform HG 622/2004) se defineste ca fiind un sistem procedural prin care este evaluata si stabilita conformitatea produselor pentru constructii cu specificatiile tehnice aplicabile, in vederea aplicarii marcajului european de conformitate CE.
In Directiva 89/106/EEC privind produsele pentru constructii, exista cerintele necesare pentru a permite producatorilor sa-si indeplineasca obligatiile in ceea ce priveste aplicarea marcajului CE.
In sensul marcajului de reglementare, exista cerinta ca un organism notificat, desemnat de un stat membru al EEA (Spatiul Economic European), sa inspecteze sistemul de Control al Productiei in Fabrica (CPF) in vederea asigurarii conformitatii cu Standardul European aferent.
Un organism notificat este o organizatie guvernamentala sau neguvernamentala, care poseda competenta si responsabilitatea necesare pentru a efectua certificarea Controlului Productiei in Fabrica (CPF) in concordanta cu regulile date de procedura si de management.
Standardul European dupa care se efectueaza CPF se bazeaza pe anumite cerinte ale EN ISO 9001, dar este de sine statator si nu necesita referire la Standardul European EN ISO 9001 pentru aplicarea sa. Cu toate acestea, un sistem de Control al Productiei in Fabrica, sistem care se conformeaza cerintelor EN ISO 9001, si conformat cerintelor produsului, va trebui sa fie considerat ca satisface cerintele Standardului European.
Controlul Productiei in Fabrica reprezinta controlul intern permanent al procesului de productie. Acesta include cerintele pentru incercarea in vederea asigurarii conformitatii produsului cu performantele declarate ale Incercarii de Tip.
Fabricantul va folosi un sistem de Control al Productiei in Fabrica, sistem care se conformeaza cerintelor Standardelor Europene. Fabricantul va stabili, documenta si mentine un sistem de Control al Productiei in Fabrica pentru a asigura ca produsele introduse pe piata sa se conformeaze caracteristicilor declarate.
Sistemul de Control al Productiei in Fabrica va cuprinde proceduri, inspectii regulate si/sau evaluari si utilizarea rezultatelor pentru a controla materiile prime si alte materiale sau componente, echipamentele, procesul de productie si produsul.
Sistemul de Control al Productiei in Fabrica va trebui sa controleze conformitatea produselor cu documentatiile si cu Standardul European aferent produsului respectiv.
Fabricantul va trebui sa stabileasca si sa mentina o politica si proceduri proprii pentru Controlul Productiei in Fabrica, in cadrul unui plan al calitatii.
Sarcinile organismului de certificare pentru certificarea controlului productiei in fabrica:
Certificarea controlului productiei in fabrica pe baza de:
• inspectia initiala a locului de productie si a controlului productiei in fabrica;
• supravegherea continua, evaluarea si acceptarea controlului productiei in fabrica.
Sarcinile producatorului pentru certificarea controlului productiei in fabrica:
• incercari initiale de tip ale produsului;
• controlul productiei in fabrica;
• incercari pe esantioane prelevate de la locul productiei dupa un plan de incercari prestabilit.
STUDII SI ANALIZE CHIMICE
In urma cercetarilor timp de cateva decenii asupra zgurilor metalurgice s-a „cimentat” convingerea ca aceste materiale „nontoxice” au devenit, din deseuri indezirabile, materiale valoroase. Aspectul de „nontoxic” deriva din faptul ca in compozitia oxidico-mineralogica a zgurilor, niciuna dintre substantele prezente nu au impact negativ asupra mediului (dupa cum arata si analiza pe eluatul obtinut prin lixivierea agregatelor Benolite® (tabelul 1).
Numai din compozitia chimica (determinari analitice si fluorescenta de raze X) se poate aprecia ca zgurile de furnal brute, racite lent in aer, pot fi asemanate cu rocile naturale (granit, pietris de roca sedimentara, nisip etc.).
In tabelul 2 este prezentata, comparativ, compozitia chimica a zgurilor de furnal si cea a rocilor naturale.
In cazul zgurilor de furnal analizate, unde continutul de SiO2 este peste 33% molar, are loc o „polimerizare” liniara dupa schema de mai jos, deoarece atomul de Si in compusii cu oxigenul hibridizeaza sp3, legatura Si–O este de tip s si nu sp, mai tare decat legaturile Si–Si si Si–H (Eleg Si–O = 464kJ/mol), legatura care in timpul transformarilor polimorfe aÛb (sunt reversibile, enantiotrope), se deformeaza fara sa se desfaca:
(SiO44-) + (SiO44-) ® (Si2O76-) + (O2-) (1)
(SiO44-) + (SiO44-) + (SiO44-) ® (Si3O10😎 + 2(O2-) (2)
Numai astfel se explica variatia in general treptata, fara schimbari bruste, a diferitelor proprietati fizico-mecanice si fizico-chimice, cu compozitia zgurilor.
STUDII SI ANALIZE FIZICO-MECANICE
Pentru un studiu cat mai complet, si in concordanta cu sarcinile ce ii revin, producatorul a efectuat si determinari fizico-mecanice pe agregatele din zgura de furnal – Benolite® in conformitate cu cerintele din standardele de referinta SR EN 13242+A1:2008; SR EN 12620+A1:2008; SR EN 13043:2003; SR EN 13043:2003 / AC:2004; SR EN 13383-1:2003; SR EN 13383-1:2003/AC:2004; SR EN 13450:2003; SR EN 13450:2003 / AC:2004.
Rezultatele obtinute (spre exemplificare, sortul granulometric 0/63 mm – performante conform cerintelor SR EN 13242+A1:2008 anexa ZA.1) sunt prezentate in tabelul 3.
CONCLUZII
Procesarea zgurilor de uzina metalurgica feroasa aduce beneficii in ceea ce priveste protectia mediului inconjurator, din punct de vedere comunitar sau agricol cat si din punct de vedere tehnic. Zgurile de uzina metalurgica feroasa, fiind materiale netoxice, dar avand proprietati fizico-mecanice asemanatoare rocilor, sunt o alternativa viabila, in anumite aplicatii chiar mai valoroase decat variantele naturale pentru domeniul constructiilor.
Un beneficiu al construirii unor asemenea instalatii este legat direct de notiunea-obiectiv „tehnologie curata”. Instalatia de procesare a zgurilor de uzina metalurgica este asemanatoare cu o instalatie de concasare dintr-o cariera. Diferentele dintre acestea doua sunt suficiente pentru a o integra pe prima ca facand parte din categoria „tehnologiilor curate” datorita introducerii in plus a sistemelor de desprafuire prin stropirea foarte eficienta a materialului pe banda transportoare.
Din aspectele prezentate si din concluziile desprinse in urma cercetarii stiintifice, putem avansa ideea ca depozitul “impresionant de zgura metalurgica” existent in apropierea orasului Galati poate fi diminuat considerabil, prin introducerea in circuitul economic a agregatelor minerale obtinute prin procesarea zgurii metalurgice in conformitate cu cerintele legale.
BIBLIOGRAFIE
1. Nistor Cristea, L., Cioroi, M., – „Posibilitati de reciclare a zgurii metalurgice”- „ Metallurgical slag recycling potential” – ”Advanced Technologies and Materials” International Conference, Faculty of Metallurgy and Material Science of Galati, October 2007;
2. Cioroi, M., Nistor Cristea, L., Cretescu, I., – „The treatment and minimization of metallurgical slag as waste” – 5th ICEEM International Conference Engineering and Environmental Management, Tulcea, 15-17th September 2009;
3. Iofcea Doina, Badiu Marian – “Certificarea produselor de constructii – obligativitate si necesitate” – Simpozion SINUC 2011 – UTCB, Facultatea de Utilaj Tehnologic;
4. ***** Standarde de referinta;
5. ***** Standarde de metoda.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 83 – iulie 2012, pag. 36
Autori:
chim. MSc. Licuta Cristea – sef sectie Laborator Phoenix – SC Phoenix Slag Services SRL Galati
conf. dr. ing. Doina Iofcea, dr. ing. Marian Badiu – Societatea de Certificare ICECON CERT SRL
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns