Tehnologiile de malaxare in adancime a pamanturilor au fost dezvoltate, inca din anii `70 – `80, in Japonia si in tarile nordice ale Europei, urmate de Statele Unite. Aria lor de aplicare a fost extinsa, recent, pentru mai multe tipuri de teren si pentru solutii diversificate de fundare.
Aceste tehnologii se bazeaza pe ideea utilizarii terenului de fundare ca material de constructie si incorporarea, prin malaxare, a unui liant hidraulic. Cimentul, varul sau liantul special conceput poate fi pus in opera cu metoda de malaxare uscata sau umeda, rezultand incluziuni de pamant stabilizat, cu geometrii foarte variate, sub forma de coloane, elemente lineare sau transee, sectiuni rectangulare.
Costuri reduse, rapiditate, respect pentru mediu – astfel se prezinta tehnologia Trenchmix® dezvoltata, inregistrata si patentata de Soletanche Bachy, constand in realizarea de transee in teren, prin amestecarea solului cu un liant. Tehnologia este acoperita in Europa de standardul EN 14679:2005, adoptat in Romania sub SR EN 14679:2005. Executia lucrarilor geotehnice speciale. Stabilizarea in adancime a pamanturilor prin malaxare.
Tehnologia de executie se bazeaza pe realizarea transeelor de pamant amestecat cu liant, folosind un utilaj special conceput, cu o lama de taiere pentru:
• dezagregarea mecanica a pamantului si malaxarea sa fara evacuare, folosind, in principal, miscarea verticala a unitatii rotative;
• introducerea liantului;
• malaxarea propriu-zisa in situ a pamantului si a liantului.
Se cunosc doua metode de utilizare:
• metoda uscata – liantul sub forma de praf este introdus in pretranseea realizata in lungul ecranului;
• metoda umeda – mortarul (ex. mortar de ciment) este injectat la presiuni joase prin duzele distribuite de-a lungul lamei.
Ecranul continuu este format prin deplasarea utilajului Trenchmix® in directie inapoi, putand fi realizate ecrane curbe cu raza minima de 10 m.
Dimensiunile uzuale: grosime intre 40 cm si 50 cm si adancime maxima de 10 m.
Controlul procesului
Aditional utilajului Trenchmix®, tehnologia depinde de specificatii si proceduri riguros stabilite:
• analiza de proiectare bazata pe metoda elementelor finite;
• determinarea dozajului de liant in functie de parametrii terenului de fundare si de cerintele specifice ale proiectului;
• controlul procesului, prin inregistrarea, in timp real, a parametrilor de executie;
• analiza probelor prelevate din santier pentru validarea calitativa.
In ceea ce priveste respectarea simultana a criteriilor calitative, acestea depind de:
• cantitatea de ciment, caracterizata prin Indicele de Incorporare;
• omogenitatea amestecului pamant-liant, caracterizat de Indicele de Malaxare;
• nivelul apei introduse, comparat cu instructiunile prestabilite de laborator.
Datorita controlului strict al procedurii de executie si de calitate, se obtin urmatoarele proprietati ale materialului ecranului realizat:
• permeabilitate: k < 10-8 m/s
• rezistenta la compresiune: fck = 0,5 .. 2,0 MPa
Avantajele sunt cele legate si derivate din:
• productivitate foarte mare: 500 .. 1.500 m2/zi;
• gabarit redus;
• minimalizarea suspensiei in exces;
• stabilizarea cu ciment a pamanturilor poluate;
• controlul, in timp real, asupra integritatii si calitatii.
Aplicabilitatea tehnologiei Trenchmix® se regaseste, de regula, in realizarea de:
• ziduri de sprijin de inaltimi mici (cu profile H);
• ecrane de etansare (la cheuri portuare, la baraje, in jurul zonelor poluate);
• imbunatatiri ale terenului de fundare (stabilizare platforme de lucru, taluzuri, pamanturi lichefiabile).
Trenchmix® reprezinta o buna alternativa pentru constructia ecranelor de mica adancime respectiv pentru imbunatatirea terenului de fundare sub sarcini liniare, atat din punct de vedere al productivitatii cat si al costurilor, inscriindu-se in randul solutiilor favorabile dezvoltarii durabile.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 83 – iulie 2012, pag. 22
Autori:
ing. Lóránd SATA – director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundatii
prof. dr. ing. Sanda MANEA – director Departamentul de Geotehnica si Fundatii, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns