Personalitati romanesti in constructii – Victor Radu MARINOV

S-a nascut la 29 aprilie 1936 in Miercurea-Ciuc, judetul Harghita.

A absolvit Facultatea de Constructii, Sectia Civile si Industriale a Institutului Politehnic Timisoara, in anul 1959.

Intre anii 1959 – 1965 a activat la intreprinderea de Constructii si Montaje Metalurgice din Resita, conducand lucrarile de montaj la obiectivele: turnatoria de fonta, hala de utilaj greu, furnalul de 700 mc, cuptorul nr. 9 la otelaria Siemens-Martin, fabrica de aglomerare, funi­cularul de transport calcar Donan – Resita, aductiunea de apa pentru combinatul Grebla – Resita, ocupand functia de sef de santier montaje cat si proiectare la Serviciul organizare de santier.

Din 1965 pana in 1970, a lucrat la Baza de cercetari a Academiei Romane din Tmisoara, ca cercetator stiintific la Sectia beton, beton precomprimat si materiale de constructii.

Intre 1970 si 1972 a fost sef de lucrari la disciplina Poduri masive de la Sectia de drumuri si poduri a Fa­cultatii de Constructii din Timisoara.

Din 1972 pana in 1998 (anul pensionarii) a lucrat la IPROTIM, ocu­pand functiile: inginer proiectant, sef colectiv rezistenta, consilier CTE, director tehnic, elaborand (ca proiectant si sef colectiv de rezistenta) numeroase proiecte, dintre care mentionam:

• cladiri de locuit: structura de rezistenta pentru cladiri S + P + 10E (diafragme rare si panouri mari), in Timisoara si Resita; proiect de rezistenta pentru cladire S + P + 10E din beton usor cu granulit, in Timisoara; partea de rezistenta pentru un proiect tip cladire S + P + 4E (structura din panouri mari, avand parterul cu spatii largi de 7,20 x 5,40 m); proiect, cu titlu experimental, pentru o cladire S + P + 4E (structura integral prefabricata, asamblata prin precomprimare – premiera nationala): elementele structurii, stalpii, plan­seul, panourile de planseu, grinzile marginale s-au asamblat prin pretensionarea unor toroane TBP 12 (sistemul constructiv SPAP). Un ase­menea bloc de locuit s-a reali­zat la Piatra Neamt;

• cladiri social-culturale, de cult: cladire S + P + M+ 10E- structura cadre cu diafragme, plansee dala groasa (sediul Administratiei Financiare Timis); structura de rezistenta a salii polivalente din Resita; structura de rezistenta (in colabo­rare) de la cladirile Banca BCR – Filiala Timisoara, sediul ASIROM Timisoara); Centrul Crestin Agape, Timisoara; cladirea bibliotecii Universitatii Tehnice din Timisoara (corpul D – amfiteatre);

• constructii edilitar-gospodaresti: proiecte de rezistenta pentru decan-toare cu diametrul de 30 m, statii de pompare pluviale si ape uzate, bazine de aerare, metantanc de 3000 mc precomprimat  la Statia de epurare ape uzate din Timisoara; colectorul sud din proiectul de refacere a canalizarii municipiului Timisoara (sectiune semicirculara, diametru de 3,6 m, cu bolta prefabricata); subtraversarea canalului Bega a colectorului sud pana in incinta statiei de epurare cu trei conducte metalice; rezervor de apa de 2 x 5.000 mc la Combinatul Minier Moldova Noua; rezervoare de apa potabila de 2 x 10.000 mc (alimentarea cu apa a municipiului Resita); proiecte pentru structurile metalice de traversare a vailor si golfului Cerna (din proiectul  de alimentare cu apa potabila a municipiului Drobeta-Turnu Severin din sursa Toplet);

• constructii industriale: hala de fabricatie (Intreprinderea Tehnometal Timisoara); hala pentru reparatii apometre (IGO Arad); buncare si statii de sortare (gospodaria de  com­bustibil  CET,  Arad);  fundatii  pentru ciocan si  forja (Intreprinderea Electromotor si Uzina de Vagoane Arad);

• constructii de poduri: supratraversarea caii ferate in gara Timi­soara Sud (tablier de 4,10 m deschidere, structura metalica, conlucrand cu dala din beton armat); refacere pod vechi din beton armat (1908) peste canalul Bega pe str. Dorobanti din Timisoara (cu pod metalic); refacere pod din beton armat (1910) la Piata Badea Cartan, Timisoara (structura tablier metalic cu dala din beton armat prefabricat precomprimat); pod cu grinzi prefa­bricate din beton precomprimat (peste raul Timis la Lugoj); subtraversarea caii ferate in gara Lugoj (des­chiderea de 50,0 m, in tablier me­talic conlucrand cu dala de beton monolit);

• constructii speciale: fundatia standului de rulat vagoane (Intreprinderea de Vagoane ASTRA, Arad). Blocul de fundatie are lungimea de 30,0 m, latimea de 7,40 m, inaltimea de 3,10 m, fiind rezemat elastic pe suporti de cauciuc si este precomprimat longitudinal si transversal cu 42 f 7 cabluri rectilinii si 36 f 5 cabluri curbe. Blocul de fundatie este solicitat la actiuni dinamice severe, ca urmare a simularii rularii vagonului pe cale (lucrarea repre­zinta o premiera pe plan european); stand pentru incercari autocamioane la Uzinele de Autocami­oane Brasov. Standul este o platforma realizata din beton precomprimat, suspendata pe arcuri de otel; conceperea si elaborarea de proiecte pentru infrastructura agregatelor eoliene de 300 kW, montate la Muntele Semenic (la agregatul nr. 3 s-a renuntat la fundatia masi­va din beton si s-a ancorat structura metalica, cu tiranti ancorati in teren prin precomprimare); stand pentru incercat la turatie mare a palelor destinate agregatelor eoliene – forte centrifuge foarte mari (lucrarea a fost reali­zata la Statia pilot de la Universitatea Politehnica Timisoara); stand de incercari statice si dinamice la Centrul de sudura al Academiei Romane – filiala Timisoara (platforma din beton precomprimat cu dimensiunile de 21,0 m x 6,0 m); acoperis metalic reticular in forma de hipar, cu rezemare in doua puncte (statia PECO la Resita); structura crucii meta­lice, cu inaltimea de 30,0 m si latimea bratelor de 13,0 m la Monumentul Eroilor Banateni din primul razboi mondial de la Muntele Mic, masivul Tarcu-Godeanu – elemen­te din teava cu diametrul de 145 mm – 293 mm, amplasata la altitudinea de 1.600 m) etc.

Mentionam si lucrarea de anvergura: Consolidarea terenului in loca­litatea Svinta, pe clisura Dunarii, prin impiedicarea lunecarii versantului Nord-Est, cu lucrari ingineresti de relativa amploare (1982 – 1986).

Activitatea de expertizare si verificare: Dintre numeroasele lucrari (realizate dupa anul 1992), menti­onam: cladirea Tribunalului Judetean Arad (expertiza si proiectul de consolidare); hala Bricostore – Chiajna, Bucuresti. Structura, proiectata in Ungaria, nu a fost asigurata la actiunea seismica (expertiza si proiectul de consolidare); rezervoarele de la Societatea Indagrara Arad (expertiza si solutia de consolidare); ba­zinul de inot de la Resita (expertiza); cladirea sediului central al BRD din Piata Victoriei, Bucuresti (verificarea structurii de rezistenta); Terminalul B, Aeroportul International Otopeni (verificarea structurii de rezistenta); podul din beton armat (1916), peste canalul Bega la statia Sfanta Maria din Timisoara (expertizarea); poduri pe drumurile publice in judetele Timis, Caras-Severin, Arad, Bihor, Hunedoara (verificare) etc.

Activitatea stiintifica: in cercetare, dr. ing. Victor Marinov a studiat dome­­niile: betonul precomprimat, dinamica constructiilor, stabilitatea dinamica a structurilor – influenta torsiunii asupra raspunsului structurii la actiunile dinamice, influenta stratificarii tere­nului pe amplasament asupra raspunsului seismic, in domeniul structurilor reticulate; a elaborat metode de generare si calcul a tablierelor reticulate, pentru poduri si a cupolelor reticulate loxodromice, iar in domeniul cercetarii stabilitatii structurilor reticulate, a conceput procedeul de determinare a incarcarii critice prin masurarea frecven­telor proprii.

Aceste studii si cercetari au fost publicate in reviste sau prezentate la diferite simpozioane internationale in domeniul betonului precomprimat (FIP), seismologie si inginerie seismica, structuri spatiale.

Mentionam ca, a publicat si cartile: Metoda elementului finit in calculul constructiilor (coautor), Ed. Facla, 1980 – printre primele publicatii de acest gen din tara; Probleme de stabilitate dinamica in constructii, Ed. Tehnica, 1985 – lucrare in premiera pe aceasta tema in tara.

La bogata sa activitate se ada­uga brevetele de inventie sau de inventator din domeniul betonului precomprimat si al structurilor pentru acoperisuri de mari deschideri: dispozitiv de ancorare a sarmelor utili­zate la realizarea prin pretensionare a elementelor din beton precomprimat; acoperis mobil de deschidere; structura demontabila pentru acope­rirea provizorie a unor suprafete mari; stand pentru testarea probelor (coautor) etc.

Titlul stiintific de doctor inginer l-a obtinut in anul 1971, cu teza: Consideratii privind influenta precomprimarii asupra capacitatii portante a stalpilor svelti solicitati la compresiune centrica.

Din anul 1992 este expert si ve­rificator atestat MLPAT in domeniile: constructii zidarie, beton armat, metalice, precum si verificator de poduri.

Din 1999 activeaza ca verificator si expert MLPAT, precum si consilier tehnic de rezistenta la firmele: SC IPROTIM SA, SC PROIECT Arad SA, SC ABRAXAS SRL Resita, SC PRO-WASSER SRL Timisoara, SC PSG-GROUP SRL Timisoara, SC PROIECT C&A Timisoara. De asemenea, este acti­onar administrator la firma SC UNIVERSAL STRUCTURAL DESIGN SRL Timisoara.

Dr. ing. Victor Marinov este membru al mai multor asociatii profesio­nale din tara: membru fondator al AICPS – fiind si presedinte al filialei Timis a AICPS, precum si membru in Comisia Tehnica a Ministerului Lucrarilor Publice, a Grupului Roman de Precomprimare etc.

Este o activitate bogata, rea­li­zata de un specialist de inalta va­loare, cu inteligenta si daruire profesionala. O activitate care-l defineste si deosebeste pe creatorul si omul Victor Radu Marinov – meri­tuoasa personalitate – intrat cu o pa­gina frumoasa in istoria stiintei si tehnicii romanesti in constructii.

(Din vol. Personalitati romanesti in constructii – autor Hristache Popescu)

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 89 – ianuarie-februarie 2013, pag. 44