Drepturile cumparatorului. Practici comerciale

Dupa cum se stie, in constructii se folosesc, pe langa tehnologii si servicii, cantitati mari de diferite produse care asigura finalizarea inves­titiilor respective. Iata de ce si cei din acest sector este bine sa cunoasca anumite prevederi legale privind achizitionarea materialelor pentru constructii.

Orice consumator ar trebui sa poata sa identifice in viata de zi cu zi situatiile cand un comerciant abuzeaza de pozitia sa pe piata sau cand acesta recurge la practici inselatoare in promovarea produselor si/sau serviciilor sale.

CE SUNT PRACTICILE COMERCIALE?

Practicile comerciantilor in relatia cu consumatorii, denumite in conti­nuare „practici comerciale“, reprezinta orice actiune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comer­ciala, inclusiv publicitate si comercializare, efectuate de un comerciant, in stransa legatura cu promovarea, vanzarea sau furniza­rea unui produs consumatorilor. Din dorinta de a domina piata si de a vinde produse sau servicii, comerciantii uita, de cele mai multe ori, sa puna pret pe consumator, sa il respecte, sa ii ofere produse sau servicii de calitate, ajungandu-se ca omul sa cumpere produse expirate, sa fie agasat de practicile comerciantilor, sa fie inselat prin reclame frumos „coafate“, dar care nu au nici o corespondenta in realitate.

CAND PUTEM SPUNE CA O ACTIUNE COMERCIALA ESTE INSELATOARE?

O practica comerciala este considerata ca fiind actiune inselatoare daca aceasta contine informatii false, il induce in eroare pe consumator sau este susceptibila sa il induca in eroare, astfel incat fie il determina, fie este susceptibila a-l determina pe consumator sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel acesta nu ar fi luat-o. Practicile comerciale inselatoare pot lua nas­tere din furnizarea de catre comerciant a unor informatii eronate cu privire la existenta sau natura produsului; principalele caracteristici ale produsului (cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabrica­rea, compozitia, accesoriile, asistenta acordata dupa vanzare si instrumentarea reclamatiilor, modul si data fabricatiei sau prestarii, livra­rea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea etc.), pretul sau modul de calcul al pretului ori existenta unui avantaj specific al pretului; necesitatea service-ului, a unei piese separate, a inlocuirii sau a repararii etc.

Practicile comerciale inselatoare pot sa apara in orice activitate de comercializare privind produsul, inclusiv prin publicitatea comparativa, creandu-se, astfel, o confuzie cu alt produs, marca, numele sau cu alte semne distinctive ale unui co­merciant concurent.

Urmatoarele practici comerciale sunt considerate de catre legiuitor ca fiind inselatoare:

• Afirmarea de catre comerciant ca este parte semnatara a unui cod de conduita, in cazul in care nu este.

• Afisarea unui certificat, a unei marci de calitate sau a unui echivalent fara a fi obtinut autorizatia necesara.

• Afirmarea ca un cod de conduita a primit aprobarea unui organism public sau a unui alt organism, in cazul in care aceasta nu a fost primita.

• Afirmarea ca un comerciant, inclusiv practicile sale comerciale, sau ca un produs a fost agreat, aprobat ori autorizat de un organism pu­blic sau privat, in cazul in care nu este adevarat, ori afirmarea ca a fost agreat, aprobat sau autorizat fara a respecta conditiile de agreare, aprobare sau autorizare.

• Lansarea unei invitatii de a cumpara produse la un anumit pret, in cazul in care comerciantul nu dezvaluie existenta unor motive rezonabile in baza carora ar aprecia ca nu va putea sa furnizeze, el insusi sau prin intermediul altui co­merciant, acele produse sau produse similare la acelasi pret, pentru o perioada si intr-o cantitate rezona­bila, avandu-se in vedere produsul, amploarea reclamei si pretul oferit.

• Lansarea unei invitatii de a cumpara produse la un anumit pret, pentru ca apoi comerciantul sa recurga la una dintre urmatoarele fapte:

– refuzarea prezentarii articolului ce a facut obiectul publicitatii;

– refuzarea luarii comenzii privind respectivul articol sau a livrarii in cadrul unui termen rezonabil;

– prezentarea unui esantion cu defecte, in scopul promovarii unui produs diferit.

• Afirmarea falsa ca un produs nu va fi disponibil decat pentru o perioada foarte limitata de timp sau ca nu va fi disponibil decat in anumite conditii, pentru o perioada foarte limitata, in scopul obtinerii unei decizii imediate si al lipsirii consumatorilor de alte posibilitati sau de un termen suficient pentru a putea face o alegere in cunostinta de cauza.

• Angajamentul comerciantului de a furniza un serviciu postvanzare catre consumatori, fara insa a-i informa in mod clar, inainte de angajarea acestora in tranzactie, cu privire la limba in care furnizeaza serviciul, in situatia in care comerciantul a comunicat cu consumatorul, inaintea incheierii tranzactiei, intr-o limba ce nu este limba oficiala a statului membru in care el este stabilit.

• Afirmarea sau crearea impresiei ca un produs poate fi in mod legal vandut, in situatia in care acest lucru nu este posibil.

• Prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege ca o caracteristica distincta a ofertei comerciantului.

• Utilizarea unui context editorial in mass-media, in vederea promovarii unui produs pentru a carui reclama comerciantul a platit, fara insa ca aceasta sa se precizeze clar fie in cuprins, fie prin imagini sau sunete usor de identificat de catre consumator (publicitate mascata). Aceasta dispozitie nu aduce atingere prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

• Lansarea de afirmatii inexacte cu privire la natura si amploarea riscului pentru securitatea personala a consumatorului sau a familiei acestuia, in situatia in care consumatorul nu achizitioneaza produsul.

• Promovarea, cu intentia de a induce in eroare consumatorul, a unui produs care se aseamana cu un alt produs fabricat de un anumit producator, astfel incat consumatorul sa creada ca produsul este fa­bricat de acest producator.

• Crearea, operarea sau promovarea unui sistem promotional piramidal, pe care un consumator il ia in considerare datorita posibilitatii de a primi remuneratie, ce provine in special ca urmare a introducerii unui alt consumator in sistem decat ca urmare a vanzarii sau consumului produselor.

• Afirmarea de catre un comerciant ca isi inceteaza activitatea sau se stabileste in alta parte, atunci cand acest lucru nu este adevarat.

• Afirmarea ca un produs poate facilita castiguri la jocurile de noroc.

• Falsa afirmatie ca produsul poate vindeca boli, disfunctii sau malformatii.

• Transmiterea de informatii ine­xacte cu privire la conditiile oferite de piata sau la posibilitatea achizi­tionarii produsului, cu intentia de a determina consumatorul sa cumpere produsul in conditii mai putin favorabile decat in conditiile normale ale pietei.

• Afirmarea, in cadrul unei practici comerciale, ca se va organiza un concurs sau se va oferi un premiu in scopuri promotionale, fara insa a acorda premiul promis sau un echivalent rezonabil.

• Descrierea unui produs ca fiind „gratis“, „fara costuri“ sau intr-un mod similar, in cazul in care consumatorul trebuie sa suporte alte costuri, in afara de costurile inevitabile ce rezulta din raspunsul la practica comerciala si din plata pentru livrarea sau ridicarea produsului.

• Includerea in materialele publi­citare a unei facturi sau a unui document similar referitor la plata, prin care se da consumatorului impresia ca acesta a comandat deja produsul promovat, cand, de fapt, acesta nu l-a comandat.

• Afirmarea falsa sau crearea impresiei ca actiunile comerciantului nu sunt legate de activitatile sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale, sau falsa prezentare a calitatii sale de consumator.

• Crearea impresiei false ca ser­vice-ul postvanzare cu privire la un produs este disponibil intr-un stat membru, altul decat cel in care produsul este vandut.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 91 – aprilie 2013, pag. 52

Autor:
av. Marius Vicentiu COLTUC – fondator Casa de avocatura Coltuc