Scurte consideratii privind calculul structurii
Calculul structurii de rezistenta s-a efectuat atat sub sarcini gravitationale cat si sub sarcini orizontale datorate actiunii seimului si vantului.
Pentru cladirea prezentata, avand in vedere rigiditatea relativ mare, solicitarea care dimensioneaza la sarcini orizontale este seismul.
Programul de calcul utilizat pentru modelarea structurii de rezistenta a fost ETABS v9.7, program dezvoltat de CSI Berkeley S.U.A.
Dimensionarea elementelor de incinta s-a realizat cu ajutorul programului de calcul PLAXIS 2D.
Analiza statica a structurii a fost efectuata atat in ipoteza liniar elastica cat si in cea neliniara, fiind luata in considerare neliniaritatea comportarii radierului la actiunea seismica cat si neliniaritatea datorata construirii in trepte a structurii, precum si o verificare ulterioara bazata pe un calcul static si dinamic neliniar.
Analiza modala a fost realizata atat cu vectori proprii cat si cu vectori Ritz, pentru a putea surprinde cat mai real dinamica structurii la actiunea seismica.
Pentru actiunea seismica s-a folosit, alaturi de analiza bazata pe spectre de raspuns si analiza cu forte statice echivalente, pentru a putea determina suprapunerea corecta a fortelor din peretii de beton armat.
Factorul de comportare considerat la dimensionarea structurii, conform P100-1-2006, are valoare q = 4, aferent unei structuri cu pereti de beton armat.
Greutatea totala a cladirii este de aproximativ 250.000 kN, din care greutatea proprie a structurii reprezinta 70%. Valoarea fortei seismice de baza rezultata a fost de 42.400 kN.
Conform analizei modale efectuata rezulta ca primul mod de translatie este cel transversal si aportul masei este de aproximativ 67% cu o perioada de 1,39 s. Al doilea mod este translatie in sens longitudinal si concentreaza 69% din masa structurii si o perioada de 1,27 s. Modul 3 de vibratie reprezinta torsiune, antreneaza 75% din masa structurii si are perioada de 0,96 s.
Din punct de vedere al rigiditatii laterale, putem spune ca avem de a face cu o structura rigida, cu o deplasare relativa de nivel corespunzatoare starii limita de serviciu de maxim 4,2‰ pentru directie longitudinala, respectiv 5,9‰ pentru directia transversala. La starea limita ultima valoarea maxima a deplasarii relative de nivel este de 1,25%, respectiv 1,8%.
Dupa dimensionarea structurii pe baza spectrelor de raspuns si a fortelor statice echivalente, s-a trecut la verificarea structurii cu ajutorul unor metode avansate de calcul de tip static neliniar si dinamic neliniar.
Calculul static neliniar s-a facut in doua ipoteze ale distributiei fortelor orizontale incrementale, triunghiulara si uniforma.
Calculul dinamic neliniar a luat in considerare atat comportarea neliniara datorita aparitiei articulatiei plastice la extremitatile elementelor de tip bara (grinzi si stalpi) cat si comportarea neliniara pe zona plastica potentiala a peretilor.
Analiza economica Si principalii coeficienti de consum pentru structura de rezistenta
Consumul mare de beton si armatura din infrastructura se datoreaza, in principal, faptului ca nucleele centrale de pereti care coboara din infrastructura nu sunt dezvoltate la nivelul infrastructurii, in jurul acestora fiind dispuse circulatiile din subsol. In aceasta situatie, toate incarcarile provenite din suprastructura sunt transmise la nivelul fundatiilor pe o arie relativ restransa, cu concentrari mari de eforturi pe zona centrala.
In ceea ce priveste cantitatea de otel laminat, s-a obtinut un consum pentru suprastructura de aproximativ 90 kg/mp, in conditiile in care o cantitate importanta de otel laminat, cca. 250 tone, sunt incluse in structura atriumului. Acest consum redus de otel laminat s-a obtinut in special prin utilizarea profilelor de tip IPE in locul celor de tip HE si prin utilizarea prinderilor de tip articulat in cazul grinzilor longitudinale, grinzi dimensionate strict din conditii gravitationale.
Daca facem un consum global de otel beton si otel laminat ne rezulta o valoare de 232 kg/mp, incluzand armatura din radier, iar daca nu se ia in considerare armatura din radier ne rezulta un consum de 190 kg/mp.
Concluzii
Structura de rezistenta a cladirii de birouri „UNICREDT TIRIAC BANK“ se inscrie in parametrii optimi din punct de vedere tehnic si economic.
Pentru aceasta cladire, pe langa conditiile de cost, un factor important l-a reprezentat durata de executie, beneficiarul final al cladirii impunand un termen fix pentru predarea imobilului destul de redus, de doar 18 luni. In aceste conditii, solutia structurala optima a fost cea in care scheletul metalic alcatuit din stalpi si grinzi a fost completat cu pereti si plansee de beton armat. Prin combinarea celor doua materiale s-a pus in valoare atat viteza de executie a structurii metalice, cat si pretul mai mic al elementelor de beton armat. Tot in sensul optimizarii structurii de rezistenta s-a optat pentru o incinta realizata cu piloti secanti si cu numai un rand de spraituri dispus la nivelul grinzii de coronament.
Conform studiilor efectuate pentru mai multe cladiri, a rezultat ca solutia optima din punct de vedere structural cu implicatii minime asupra arhitecturii si functionalitatii cladirii este solutia mixta beton armat – otel laminat.
In cadrul acestui tip structural, peretii de beton armat au rolul principal in preluarea fortelor orizontale provenite din seism, cu un mecanism de plastificare usor de controlat si o capacitate de disipare a energiei ridicata. Prin conformarea corecta a peretilor, se obtin valori ale suprarezistentei acestora in zona plastica potentiala aproape de 1,00, ceea ce inseamna un nivel redus al fortelor provenite din actiunea seismica transmise infrastructurii.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 92 – mai 2013, pag. 28
Autori:
ing. Ionel BADEA, ing. Ionel BONTEA, ing. Mihaela DUMITRASCU,
ing. Dragos MARCU, ing. Madalin COMAN – SC Popp & Asociatii SRL
ing. Tudor SAIDEL – SC Popp & Asociatii – Inginerie Geotehnica SRL
dr. ing. Mircea GALER – verificator tehnic, colaborator SC Popp & Asociatii – Inginerie Geotehnica SRL
prof. dr. ing. Anatolie MARCU – UTCB
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns