Teatrul National I. L. Caragiale Bucuresti (III)

Continuam prezentarea proiectului intitulat ”STABILITATEA SI SIGURANTA IN EXPLOATARE, OPTIMIZARE FUNCTIONALA, TEHNOLOGICA Si ORGANIZATORICA A ANSAMBLULUI INSTITUTIONAL TEATRUL NATIONAL I. L. CARAGIALE – BUCURESTI”, lucrare ce se afla in plina desfasurare.

Pentru a intelege mai bine contextul actual, este nevoie si de o prezentare a istoricului acestui ansamblu.

Ansamblul arhitectural din Piata Universitatii a fost initiat in anii `70, cand la conducerea partidului comunist din acea vreme se afla Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acest ansamblu cuprinde cladirea Teatrului National, cladirea Hotelului Intercontinental, a Parcajului subteran si a pasajului de pietoni.

Coordonatorul intregului ansamblu a fost prof. arh. Horia Maicu, pentru cladirea Teatrului National, sef de proiect fiind prof. dr. arh. Romeo Belea, iar pentru cladirea Hotelului Intercontinental sef de proiect a fost arh. Dinu Hariton.

Proiectele initiale au fost elaborate in cadrul Institutului Proiect Bucuresti, pentru Teatrul National in perioada 1964 – 1973. Din colectivul initial de elaborare a acestui proiect si atunci, ca si acum, coordonarea este asigurata de prof. dr. arh. Romeo Belea, alaturi de care colabo­reaza si astazi, din acel colectiv initial, la realizarea proiectului de arhitectura, dr. arh. Antonio Teodorov si ing. Inocentiu Filimon, pentru proiectul de instalatii mecanice. Proiectul initial de structuri al Teatrului National Bucuresti a fost coordonat si elaborat de prof. dr. ing. Alexandru Cismigiu.

Cladirea Teatru­lui National Bucuresti din Piata Universitatii, cu trei sali de spectacol, respectiv: Sala Mare, in corpul A si Sala Mica si Sala Atelier in Corpul C, a fost inaugurata succesiv intre 20 decembrie 1973 si anul 1976. Cu toate acestea, cladirea a ramas neterminata la exterior, prin nerealizarea frescelor care trebuiau sa impodo­beasca cele trei laturi ale corpului A (Sala Mare).

Foarte tarziu s-a inteles de ce Nicolae Ceausescu nu a agreat niciuna dintre variantele de fresca prezentate pentru a fi executate pe peretii ramasi „in zidarie aparenta”. Ratiunea a fost una singura: artistii plastici „omisesera” ca, in variantele propuse, sa se afle si ima­ginea „conducatorului iubit”. Ulterior, caramida aparenta din zona frescelor a fost imbracata cu un placaj din marmura de Ruschita. Acest episod, cat si nefericitul incendiu din anul 1978, au fost pretextul pentru Nicolae Ceausescu sa ceara remodelarea, atat la interior cat si la exterior, a Teatrului National, pentru ca acesta sa devina o „ctitorie” a sa si nu a conducatorului partidului anterior lui.

Prof. dr. arh. Romeo Belea, care nu a fost de acord cu modificarile cerute, a fost inlaturat iar proiectul initial de refacere, inceput de Institutul Proiect Bucuresti in 1980, nu a fost agreat. Ca urmare, in 1982 refacerea ceruta de Nicolae Ceausescu a fost transferata unui colectiv din cadrul Institutului de Proiectare Carpati, coordonat de prof. dr. arh. Cezar Lazarescu. Lucrarile de modificare a structurii au fost coordonate de ing. Lazar Dorin.

„Imaginea noua” a TNB, pe care bucurestenii au avut-o pana in anul 2011, cand au inceput actualele lucrari de consolidare si remodelare s-a datorat „indicatiilor pretioase” impuse de cuplul prezidential. Acestea i-au fost, din nefericire, fatale prof. dr. Cezar Lazarescu, care a decedat la un al treilea infarct pe timpul realizarii transformarii din perioada iunie 1983 – decembrie 1984.

O alta importanta pierdere, de data aceasta privind activitatea curenta, a suferit-o Teatrul National in anul 1986, cand tot Nicolae Ceausescu a dispus ca Teatrul National de Opereta (al carui sediu din Piata Senatului fusese demolat pentru a face loc lucrarilor din ansamblul Casei Poporului, actualul sediu al Parlamentului Romaniei) sa se mute in corpul C (Sala Studio) si cu anexe in corpul B al TNB. Astfel, Teatrul National Bucuresti a pierdut cea mai performanta sala de teatru din lume, din punct de vedere al transformabilitatii ei (realizarea de spectacole in toate cele trei variante de scena clasice: italian, elisabetan si arena). Din acel moment, toate aceste mecanisme de transformare au ramas nemis­cate, s-au distrus sau, partial, au disparut. S-a improvizat o fosa pentru orchestra in fata scenei si ca dezastrul sa fie amplificat, din nefericire, in anul 2005 in Sala Studio a avut loc un incendiu, care a distrus sala. De refacut, s-a refacut doar partial ceea ce era strict necesar pentru activitatea curenta a Teatrului National de Opereta „Ion Dacian”.

Avand in vedere demersurile facute in decursul anilor, de cei care au avut responsabilitati si contributii la realizarea structurii si a modificarii, in timp, a acesteia, respectiv ingi­nerii: Dorin Lazar, Ion Sora, Dragos Badea si Mircea Mironescu, cat si, mai ales, dupa concluziile expertizei zonelor afectate de incendiul din 03.01.2005, Ministerul Culturii a solicitat elaborarea unui studiu de fezabilitate si, implicit, a unei expertize tehnice a ansamblului cladirilor ce alcatuiesc complexul Teatrului National Bucuresti.

Ca urmare, s-a ajuns la elaborarea prezentului proiect ”STABILITATEA SI SIGURANTA IN EX­PLOA­TARE, OPTIMIZARE FUNC­TIONALA, TEHNOLOGICA SI ORGANIZATORICA A ANSAMBLULUI INSTITUTIONAL TEA­TRUL NATIONAL I. L. CARAGIALE – BUCURESTI”.

Colectivul care participa la elaborarea pre­zentului proiect este, dupa cum urmeaza:

• Consultant arhitectura autor – prof. dr. arh. Romeo Belea, membru corespondent al Academiei Romane

• Proiectant general S.C. PECCON INVEST SRL:

            – ing. Niculae Ghitulescul

            – arh. Gabriel Ghelmegeanu

            – ing. Gabriel Nicula

            – ing. Cristian Ghiurca

            – ing. Daniela Postelnicu

            – th. pr. mng. Mirela Opran

• Proiectanti arhitectura

            – dr. arh. Antonio Teodorov – sef proiect corp A1+A2

            – arh. Adriana Bunu – sef proiect corp B+D

            – arh. Raluca Bobescu – sef proiect corp C

            – ing. Eugen Popescu – izolatii hidrofuge           

            – prof. dr. ing. Horia Asanache – izolatii termice

            – conf. dr. ing. Viorica Demir – izolatii termice

            – ing. Lucian Petre – inchideri perimetrale – fatade

            – ing. Irina Coman – inchideri perimetrale – fatade

            – ing. Mihaela Dumitrescu – inchideri perimetrale – fatade

            – verificator tehnic arhitectura – arh. Constantin Mihaescu

            – verificator tehnic siguranta la foc – col.(r.) dr. ing. Razvan Balulescu

            – verificator tehnic izolatii – ing. Mirel – Florin Delia

            – verificator tehnic acustica – prof. dr. ing. Mariana Stan

• Proiectanti structuri

            – ing. Voicu Dordea – sef proiect structuri

            – ing. Iulia Craioveanu

            – ing. Ion Grigore

            – ing. Ionut Vita

            – ing. Ion Dragomirescu

            – ing. Marius Olteanu – proiect structuri metalice

            – ing. Radu Sumedrea – proiect structuri metalice

            – expert tehnic structura – prof. dr. ing. Mircea Ieremia

            – verificator tehnic structura – prof. dr. ing. Mircea Ieremia

• Proiectanti instalatii

            • HVAC

            – ing.  Alexandru Dolinski – sef proiect HVAC

            – ing. Roxana Cruher

            – ing.Bogdan Dolinski

            – ing. George Bluoss

            – verificator tehnic HVAC – ing. Ioan – Dan Deleanu

            • electrice

            – ing. Corneliu Ciotec – sef proiect corp A

            – ing. Victor Seiculescu – sef proi­ect corp B+C+D

            – ing. Valentin Seiculescu

            – verificator tehnic IE – ing. Raducu – Mircea Hera

            • sanitare

            – ing. Corina Padureanu – sef proiect

            – verificator tehnic IS – ing. Radu Macovei

            • curenti slabi si BMS

            – ing. Marian Negreanu – sef proiect

            – ing. Silvestru Haydu

            – ing. Alexandru Tican

            – ing. Cristina Marola

            – verificator tehnic curenti slabi – ing. Camelia – Daniela Gheti

            • mecanice – ing. Inocentiu Fili­mon – sef proiect – SC TRITECH GROUP SRL

• Proiectant mobilier – prof. dr. arh. Constantin Visan

• Proiectant comunicari vizuale – designer Radu Visan

• Proiectant corpuri de iluminat – arh Florian Dimitriu

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 93 – iunie 2013, pag. 6  

Autor:
arh. Gabriel Ghelmegeanu