INSTITUTUL GEOLOGIC AL ROMANIEI: Punct de vedere preliminar privind fenomenele de instabilitate din zona Izvoarele, Galati

PUNCT DE VEDERE PRELIMINAR
privind fenomenele de instabilitate
semnalate in zona Izvoarele-Slobozia Conachi

Zona Izvoarele – Slobozia Conachi se afla plasata de-a lungul vaii Suhu, afluent stang al Siretului, vale care are o orientare generala NNE-SSW, la NW de orasul Galati, la marginea sudica a Campiei Covurlui.

Date geologice sumare. De-a lungul acestei vai afloreaza depozite de virsta pliocen superioara-cuaternar inferioara care sunt acoperite catre est si vest, pe toate culmile, de depozite loessoide pleistocene. In adincime se dezvolta pe grosimi nu prea mari (700-800 m) depozite mio-pliocene, in general nisipoase (sarmatian mediu-romaniene). Din punct de vedere structural zona se afla plasata in prelungirea catre NNW a structogenului nord-dobrogean ale carui sisturi cristaline alcatuiesc fundamentul compartimentului scufundat al acestui structogen. Mai exact zona de interes se afla plasata de-a lungul unei culminatii a fundamentului cristalin al structogenului nord-dobrogean cu orientare generala N-S, care confera o structura de tip dom depozitelor mio-pliocene acoperitoare.

Stratigrafic in structura acestui dom se disting depozite sarmatiene, meotiene, pontiene si daciene, dar si depozite pliocen superioare (romaniene), acoperite de depozite ce revin pleistocenului inferior si pleistocenului mediu si superior (loessuri). De-a lungul vaii Suhu se separa depozite de lunca de virsta holocen superioara.

Depozitele sarmatiene, revenind cel mai probabil Bassarabianului superior si Kersonianului, se dispun peste fundamentul cristalin, dar pot lipsi pe alocuri, caz in care depozitele mai noi se dispun direct peste acest fundament. Bassarabianul este reprezentat litologic prin argile marnoase, marne si calcare. Sarmatianul superior (Kersonianul) este alcatuit din depozite ceva mai nisipoase si lipsite de calcare, respectiv din argile marnoase si nisipuri.

Peste depozitele sarmatiene se dispun argile marnoase si nisipuri care revin etajului Meotian, depozite a caror grosime este in jur de 100 m.

In continuare se dispun depozite attribuite intervalului stratigrafic Pontian-Dacian, reprezentate litologic prin argile, marne nisipoase si nisipuri a caror grosime maxima poate atinge cca 350 m. Acestea suporta la rindul lor o patura groasa de depozite (pina la 200 – 230 m) ce revin Pliocenului superior (respectiv „Levantinului” sau Romanianului) si Cuaternarului inferior (Pleistocenului inferior). Acestea sunt reprezentate prin nisipuri, argile si pietrisuri, acoperite la rindul lor de o patura de depozite loessoide (de virsta pleistocen medie – pleistocen superioara), cu grosimi de cca 25-30 m.

Zona Izvoarele-Slobozia Conachi se afla plasata in cadrul importantei structuri petrolifere Independenta care reprezinta cel mai important cimp petrolifer aflat intre riurile Siret (la vest) si Prut, axat pe structura domala ce imbraca o culminatie a fundamentului, aflat aici la adincimi nu prea mari. In cadrul acestei structuri petrolifere depozitele predominant psamitice (nisipoase), neconsolidate, de virsta meotiana, pontiana, daciana si romaniana („levantina”) contin zacamintele de petrol si gaze naturale. Depozitele de virsta sarmatiana contin doar local zacaminte de hidrocarburi. Depozitele mio-pliocene contin 17 nivele nisipoase de interes petrolifer, grupate in 6 complexe distincte (I-VI), numerotate de la nou (de sus) la vechi (spre baza stivei de depozite sedimentare). Stratele 2, 3 si 4 contin gaze libere, stratele 10 si 16 sunt saturate cu petrol si gaze asociate, iar restul de strate contin petrol, gaze asociate si gaze libere (Paraschiv, 1975).

Rezervoarele de hidrocarburi au grosimi cuprinse intre 1,5 si 9,7 m si sunt alcatuite mai ales din nisipuri neconsolidate. Drept urmare orice dezechilibru in cadrul acestui zacamint a provocat in timpul forajelor o deplasare a nisipului in gaurile de sonda (Paraschiv, 1975). In plus acest zacamint se mai caracterizeaza si printr-o alta dificultate de exploatare datorata grosimii mici a intervalelor marnoase izolatoare. Aceasta poate determina spargerea facila a acestei „izolatii naturale” si inundarea rezervoarelor de hidrocarburi cu ape din orizonturile aflate in apropierea acestora, situatie care apare in primul rind datorita scaderii presiunii in rezervoarele de petrol (Paraschiv, 1975). De subliniat ca in cadrul acestei structuri petrolifere stratele productive (orizonturile nisipoase) se afla la adincimi mici, cuprinse intre 450 si 650 de metri.

O reinterpretare structurala a sectorului de sud-est a foii Focsani la scara 1:200.000, (Emilia Saulea, C. Ghenea, I. Bandrabur, Ana Ghenea), editata de Institutul Geologic in anul 1967, scoate in evidenta si faptul ca zona Izvoarele-Slobozia Conachi se afla la intersectia unui aliniament structural cu orientare generala NNW-SSE avand o latime de cca 8 km cu un alt aliniament tectonic cu orientare WNW-ESE, alcatuit din falii ce insotesc spre sud dislocatia majora cunoscuta sub numele de falia Sf. Gheorghe, dislocatie ce face parte din sistemul de falii majore ce cuprinde spre sud faliile Peceneaga-Camena, Capidava-Ovidiu si Intramoesica. O falie cu aceeasi orientare, redata la nivelul fundamentului preneogen pe foaia Focsani, limiteaza la sud un compartiment ridicat ce include si zona de interes Izvoarele-Slobozia Conachi, dezvoltindu-se pe directia localitatilor Namoloasa Sat-sud Independenta-sud Barbosi. O alta falie importanta cu aceasta orientare se dezvolta pe directia nord Galati-Cismele-Negrea pentru a se indrepta apoi spre localitatea Slobozia Conachi. De retinut ca posibile falii minore din cadrul aliniamentului structural cu orientare NNW-SSE ar putea traversa valea Suhu intre Izvoarele si Slobozia Conachi, dar si la sud de satul Izvoarele.

Cauzele posibile ale fenomenului de instabilitate a terenului din zona Izvoarele-Slobozia Conachi pot fi naturale sau antropice. Cele naturale sunt asociate direct amplasarii acestor localitati peste pachete de depozite predominant neconsolidate (nisipuri si pietrisuri), ce alcatuiesc partea superioara a pachetului de depozite ce revin stratigrafic Pliocenului superior si Cuaternarului inferior (Pleistocenului inferior). Aceste fenomene pot fi puse pe seama unor procese de sufoziune mecanica care pot determina modificari ale suprafetei terenului, ce pot ajunge chiar pina la aparitia unor palnii de sufoziune. Acestea pot fi amplasate de-a lungul unor falii, situatie in care zonele afectate pot avea o dispunere liniara. Procesele de sufoziune mecanica pot fi declansate, respectiv favorizate si de o activitate seismica ce poate conduce chiar la eventuale fenomene locale de lichefiere a nisipurilor neconsolidate din subsolul acestei zone.

Fenomenele de sufoziune mecanica se pot manifesta si la nivelul luncii piriului Suhu, pe care se afla asezat satul Izvoarele, dar grosimea mica a depozitelor holocen superioare ale luncii nu ar conduce la fenomene importante de instabilitate a terenului.

Dintre cauzele antropice se evidentiaza clar posibilele fenomene de tasare diferetiala a terenurilor, datorate exploatarii de petrol si gaze pe cele trei domuri ale structurii petrolifere Independenta pe care se afla amplasate si localitatile Izvoarele si Slobozia Conachi. Activitatea veche de exploatare pe aceasta structura cit si actualele sonde de extractie amplasate spre est, in zona localitatilor Negrea si Schela pot fi avute in vedere cauze antropice de modificare a suprafetei terenului. Acest fapt este posibil, avind in vedere fragilitatea nivelelor impermeabile ce separa nivele nisipoase cu petrol si gaze. O activitate de extractie bazata si pe sonde injectie ar amplifica aparitia unor fenomene de instabilitate in tot acest areal.

Alte fenomene de instabilitate pot fi legate de eventualele prabusiri ale malurilor abrupte de loess ce formeaza partea superioara a versantului sting al vaii Suhu, maluri abrupte la baza carora se afla intregul sat Izvoarele.

Pentru stabilirea cu precizie a cauzelor reale care au determinat aparitia fenomenelor de instabilitate a terenului in aceasta zona sunt necesare insa studii detaliate de teren si analize ale datelor de orice natura legate de activitatea antropica din arealul stucturilor petrolifere conturate si exploatate in partea de sud a Campiei Covurlui.

In cele ce urmeaza sunt detaliate aspecte privind fundamentul cristalin al Orogenului Nord Dobrogean, date de natura neotectonica, consideratii punctuale privind datele seismice primite de la INFP, precum si date informale privind situatia din teren obtinute in zilele de 3 si 4 oct. 2013, insotite de un set de fotografii (vezi documentul atasat la finalul articolului).

Date privind fundamentul zonei Izvoarele Slobozia Conachi

Zona IZVOARELE, este situata pe un fundament constituit din structurile geologice aflate in prelungirea spre NV a Zonei Macin din Dobrogea de Nord. Aflat la adancimi de pana la 2000 m, acest fundament constituie Promontoriul Nord Dobrogean. El este delimitat spre SV de Avanfosa Externa a Carpatilor Orientali prin Falia Peceneaga-Camena. Limita nord-vestica a Promontoriului Nord Dobrogean este paralela cu valea Siretului. Limita lui nordica si estica este marcata de Falia Sfantu Gheorghe si prelungirea acesteia spre NV, Falia Trotusului, care il pune in contact tectonic cu Platforma Scitica.

Fundamentul Promontoriului Nord Dobrogean se afla in pozitie scufundata sub o stiva de depozite neogene si cuaternare. Soclul proterozoic este constituit din roci in facies de Orliga si de Megina (Proterozoic mediu, respectiv Proterozoic superior), similare celor din Zona Macin a Blocului Dobrogei de Nord. Acest soclu este acoperit de 430 m roci epimetamorfice si roci sedimentare (Ortocuartitele de Buciumeni) de varsta Cambrian superior-Ordovician inferior. Depozitele siluriene, echivalente ale Formatiunii de Cerna din Zona Macin au 125 m grosime si sunt constituite din gresii, argile si calcare diagenizate (Formatiune de Tepu). Calcarele si dolomitele devoniene ating 165 m grosime. Ele constituie Formatiunea de Maxineni. O stiva groasa de 850 m alcatuita din conglomerate si argile cu galeti incheie succesiunea paleozoica. Ea a fost atribuita Formatiunii de Carapelit. In partea nordica a Promontoriului se gasesc si roci terigene atribuite Triasicului inferior. Repartitia rocilor Promontoriului Nord Dobrogean, arata ca soclul cristalin avanseaza ca un pinten pana la est de Tecuci unde se afunda sub cuvertura sedimentara paleozoica.

In cuprinsul Promontoriului Nord Dobrogean exista un sistem de falii longitudinale orientate NV-SE si falii transversale care provoaca decrosarea primelor (Paraschiv et al., 1983, fig. 1). Aceasta retea de falii delimiteaza compartimente de fundament, punand in contact tectonic sectoare cu fundament de tip Orliga-Megina cu altele in facies de Boclugea.

O falie longitudinala cu decrosari repetate, situata la mijlocul distantei dintre Falia Peceneaga-Camena si Falia Sfantu Gheorghe, se numeste Falia Pechea (Paraschiv et al., 1983). Aceasta trece pe la est de localitatea Izvoarele si de localitatea Branistea, traversand partea sud-vestica a norului de epicentre (v.figura).

O alta falie, de data aceasta transversala, este Falia Izvoarele-Negrea-Vanatori, orientata V-E. Ea intercepteaza norul de epicentre oarecum diagonal, separand o arie nordica dominata de cutremure cu magnitudine mai mare, de o arie sudica-sud-vestica in care se concentreaza epicentre ale unor cutremure cu magnitudine mai redusa.

Analiza datelor despre evenimentele seismice, comunicate de INCDFP, a relevat urmatoarele:

Din 217 evenimente seismice petrecute in perioada 23 septembrie – 6 octombrie 2013, un numar de 20 (10%) au avut hipocentrul la adancimi sub 2.000 m, deci in stiva sedimentara tertiara de peste fundamentul cristalin si depozitele vechi ce ii apartin. Magnitudinea acelor cutremure a variat intre 0,8 si 2,9 Ml. Doar trei dintre acestea au depasit magnitudinea 2,4 M_L.

90% din cutremurele inregistrate in perioada mentionata au hipocentre situate in fundament, la adancimi de 11-13 km. Doar 3 cutremure au avut loc la adancimi de peste 20 km: 21,8; 25,8; 27,8 Ml.

Elemente neotectonice cuaternare si zone afectate de miscari verticale

In aria Promontoriului Nord Dobrogean au avut loc de-a lungul cuaternarului miscari de coborare cu intensitate medie si de intensitate redusa.

Miscarile de coborare cu intensitate medie au loc intr-o arie suprapusa Promontoriului Nord Dobrogean, la est de Falia Peceneaga-Camena. Ele au loc pe un areal larg, care inconjoara pe la est aria de coborare cu intensitate maxima. Limitele externe ale zonei cu miscari de coborare cu intensitate medie sunt trasate intre localitatile Adjud, est Tecuci, urmeaza apoi cursul vaii Geru, afluent al Siretului, trece pe la confluenta Siretului cu Buzaul, se arcuieste pe la vest de Braila, apoi coboara spre sud traversand Calmatuiul la est de Insuratei si Ialomita pe la Slobozia. Subsidenta cuaternara din aceasta zona este indicata de efectul acesteia asupra retelei hidrografice actuale. Un indicator geomorfologic al tendintei de coborare a scoartei terestre este oferit de cursul inferior al Siretului intre Suraia (localitate situata la est de Focsani) si varsarea in Dunare. Pe acest parcurs Siretul este puternic meandrat, indicand o zona de maxima coborare. Nodul hidrografic Galati, cu intoarcerea spre nord a Dunarii, dar mai ales a Buzaului, constituie de asemenea un indiciu asupra amploarei subsidentei de la exteriorul zonei de curbura.

O alta zona de subsidenta actuala este indicata de campia de divagare de la nord de confluenta Siretului cu Barladul. Aici Barladul se despleteste, unindu-si lunca cu a Siretului sub efectul miscarilor neotectonice recente. In aceasta zona forajele de la Calmtui si Suraia au aratat ca aluviunile fluvio-lacustre pleistocene au 80 m grosime, iar depozitele holocene ating 20 m grosime.

Efectul miscarilor de coborare se citeste si in comportarea teraselor de pe interfluviul Barlad-Siret. Astfel, terasa de 5-8 m care in dreptul satului Salcia are aspectul unui pinten inclinat, este acoperita spre sud de aluviunile Siretului. O consecinta a miscarilor de coborare accentuate este deci prezenta interfluviilor joase, afundate sub aluviunile luncilor actuale.

Procesele neotectonice, cumulate cu aportul conurilor de dejectie ale afluentilor carpatici, au facut ca in cursul epocii istorice sa aiba loc deplasarea spre est a cursului Siretului, care a ocupat o parte a vechiului curs al Barladului inferior, iar acesta din urma s-a deplasat de asemenea catre est. Vechiul traseu al Barladului este reluat doar la marile viituri.

Coborarea scoartei, cu intensitate redusa, are loc pe o arie al carei fundament este constituit din Promontoriul Nord Dobrogean si Zona Macin a Blocului Dobrogei de Nord.

Procesele de subsidenta din Pleistocenul mediu s-au materializat in zona cursului inferior al Siretului si Prutului prin depozite lacustre marnoase, de 10-20 m grosime, cu limnocardiide ponto-caspice, asociate cu fauna fluviatila relicta (Stratele de Barbosi). Fauna este similara cu aceea a Stadiului Paleoeuxin al Marii Negre. Acest fapt arata ca subsidenta din acest sector al Forlandului carpatic a permis, in Pleistocenul mediu (intervalul 0,780-0,130 M.a. B.P.) o ingresiune pana la extremitatea sudica a Podisului Moldovenesc. La acea data avea loc varsarea Dunarii in Marea Neagra Paleoeuxina in zona orasului Galati. Aceata transgresiune a avut loc in cursul glaciatiei Mindel si in interglaciarul Mindel-Riss. La finele Pleistocenului superior (durata Pleistocenului superior 0,130-0,01 M.a. B.P) sudul Podisului Moldovenesc a fost afectat de miscari pozitive, deoarece la est de valea Siretului depozitele cuaternare villafranchiene si mindeliene (Pleistocen inferior+mediu) se situeaza la altitudini de +20 pana la +60 m, in timp catre SE, pe teritoriul Deltei Dunarii, acestea se afla la cotele -20 pana la -100 m. Constatarea de mai sus confirma faptul ca pana la sfarsitul Pleistocenului superior sudul Podisului Moldovenesc a fost afectat de miscari pozitive in timp ce Delta Dunarii a suferit permanent, in Cuaternar, o miscare de subsidenta.

Este interesant de notat ca Linia Trotusului pune in contact abrupt zona miscarilor de coborare permanenta in Cuaternar cu un teritoriu nordic in care s-au manifestat miscari de ridicare in Cuaternarul inferior, urmate de coborare in Cuaternarul superior. Acest teritoriu are drept soclu Platforma Scitica.

De cand au fost incepute masuratori de precizie, teritoriul Moldovei de sud, cu fundament de tip nord dobrogean, se afla in regim de ridicare cu intensitate mica (+0,5 la +1 mm/an), la nord de paralela orasului Galati.

Observatii punctuale pe marginea datelor seismice
prezentate in Raportul actualizat  „Cutremure-Secventa Galati” al INFP

Socotind dupa magnitudinea cutremurelor prezentate in Raportul actualizat „Cutremure-Secventa Galati” al Institutului de Fizica Pamantului de la Magurele in zona Izvoarele, Slobozia Conachi (Judetul Galati), care este una mica, nu se poate sustine ideea unor prefaceri ale partii superioare ale crustei datorate direct acestora. Astfel de microseisme insotesc frecvent faliile active mai importante iar activitatea lor ramane prea putin sau de loc mediatizata pentru ca nu pot induce deranjamente in structura scoartei si deci pagube la nivelul constructiilor.

De altfel si numarul foarte mare de microseisme din zona Izvoarele dintre care cele mai multe sunt sub limita umana de perceptie ar fi ramas necunoscute daca Institutul de Fizica Pamantului nu ar fi deplasat in zona statii performante pentru inregistrarea lor. In acest fel un numar foarte restrans ar mai fi putut fi cunoscute de noi si chiar de locuitorii acelor sate, sensibilizati deja la maximum prin mediatizarea excesiva.

Examinand evolutia in timp a magnitudinii la care sunt produse aceste microseisme prezentate in raportul pus la dispozitie de cercetatorii Institutului de Fizica Pamantului. se poate constata ca din totalul de cca 220 de microseisme doar 8 depasesc magnitudinea de 3 M_l in conditiile in care zona, care este recunoscuta ca o zona cu seismicitate peste medie, a produs si cutremure cu magnitudini mai mari de 4, dar care nu au fost insotite de evenimente deosebite sau pagube materiale.

In acest context trebuie evitat a se focaliza atentia pe aceste microseisme, care-cum se mentiona si mai sus – doar rar depasesc magnitudinea de 3 Ml, pentru ca nu acestea pot fi facute responsabile de craparea scoartei, de tasari brutale ale terenului sau de aparitia de pornituri insotite de distrugeri ale fundatiilor constructiilor.

Aceste seisme au putut cel mult sa deschida (prin reactivare) o falie sau un sistem de falii in arealul vaii Suhu ceea ce a permis apelor de suprafata sa se infiltreze in zone mai adanci, pana atunci uscate. Volumele mari de apa care s-au scurs in ultima perioada atat prin albiile de suprafata dar si prin acviferele de mai mica sau mai mare adancime au putut de asemenea sa produca eroziuni puternice si deranjamente in constitutia litologica a paturilor impermeabile ale acviferelor, conducand la amorsarea unor fenomene de sufoziune, umectare si compactizare a formatiunilor din subasmentul acestora, formatiuni slab consolidate de tipul nisipurilor ce se dezvolta pana la adancimi de cel putin 400 m in aceste zone.

Ideea unei surse profunde a fenomenelor de la Izvoarele nu se poate sustine atata vreme cat de la adancimi de cca 700 m in jos se intra in fundament, o zona compacta si rigida, care din punct de vedere petrografic este stabila termobaric la temperaturi si presiuni mult superioare adancimilor de 5-8 km, adancimi care la prima vedere ar reprezenta media adancimilor hipocentrelor acestor seisme.

Nu se poate vorbi despre o tendinta de ordonare, respectiv de o afundare sau de o ridicare a hipocentrelor, adancimile la care apar in timp acestea fiind aleatorii.

Din contra, aparitia la adancimi atat de diferite a hipocentrelor acestor cutremure si anume de la adancimi de 25,8 km pana la adancimi de 0,3 km este in concordanta cu interpretarea ca acestea se produc in urma unor rearanjari ale unor blocuri rigide ce joaca dupa directia unei falii importante cu directie NE SV. Mai mult, examinarea norului rezultat din proiectia acestora (respectiv examinarea dispozitiei aproximativ elipsoidale a epicentrelor) poate sugera ca acest plan al faliei este unul inclinat spre sud, fiind deci vorba de o falie cu directie NE-SV si cadere SE.

Dar ceea ce este mai important priveste faptul ca traseul acestei falii se urmareste strict intre falia Pechea si falia Sfantul Gheorghe, perpendicular pe acestea, la o anumita distanta de zona afectata de la Izvoarele – Slobozia Conachi si dupa o directie oblica fata de aceasta.

In consecinta cauzele tasarilor diferentiate care apar pe aliniamentul Izvoarele Slobozia Conachi si chiar a zgomotelor semnalate apare ca o evidenta ca trebuiesc cautate in litologiile sedimentelor recente dispuse deasupra fundamentului de roci cristaline.

RAPORT DE DEPLASARE
Izvoarele – Slobozia Conachi, jud.Galati
(03-04.10.2013)

La solicitarea primita din partea Ministerului Educatiei Nationale, o echipa de cercetatori ai IGR s-a deplasat in zona sus-mentionata, in vederea obtinerii de informatii referitoare la situatia locuintelor afectate de seismele din ultima perioada.

In data de 04.10.2013, echipa s-a intalnit cu dl. Diaconescu Mihail, de la INFP, la Prefectura jud. Galati. Dupa o foarte scurta discutie, in care s-a indicat unde trebuie mers, s-a facut deplasarea la sediul Primariei din comuna Slobozia Conachi (comuna in componenta careia intra satul Izvoarele), unde s-a luat legatura cu dl. primar.

Dupa ce a fost prezentata situatia, s-au solicitat planuri de urbanism, coloane de foraj ale alimentarii cu apa a localitatii, buletine de analiza ale probelor de apa prelevate anterior, precum si alte documente necesare formarii unei imagini asupra celor ce se intampla in zona respectiva.

In zona respectiva, s-a discutat cu locuitorii, s-au facut fotografii, au fost puse intrebari referitoare la materialele din care sunt construite casele, la nivelul apei din fantani, la modul in care acestia au sesizat eventuale modificari ale terenului din zona gospodariilor, precum si a gradului de etansare al usilor si ferestrelor.

S-a facut apoi o deplasare pe culmea dealului din vecinatatea locuintelor, in vederea constatarii efectelor alunecarilor de teren existente. De la locuitori s-a aflat ca, la inceputul anilor ’90, in zona au avut loc alunecari de teren ce au afectat case, urmarea fiind mutarea locuitorilor in alte zone. De asemenea, s-au facut fotografii cu fisurile din zona rapelor de desprindere, cu amplasamentul sondelor si cu morfologia terenului.

Concluzii ale echipei deplasate in teren

1. Informatiile communicate de INFP contineau numai adancimi de producere ale seismelor si magnitudinea acestora, si nimic referitor la alcatuirea litologica si tectonica acestei zone.
2. Se impune elaborarea unei harti geologice, cu elemente tectonice, de mare detaliu, sc.1:5.000. Executarea unor foraje geotehnice, cu carotaj continuu, in vederea stabilirii cu exactitate a grosimii depozitelor, a adancimii acviferelor, atat in zona alunecarilor de teren, cat si a eventualelor suprafete de alunecare de pe versant sau din zona locuintelor; de asemenea, trebuiesc efectuate analize geotehnice ale probelor prelevate, in vederea stabilirii parametrilor fizico-mecanici ai rocilor, a calcularii eventualelor tasari etc.
3. O alta constatare importanta: cu probleme semnificative apar numai 5 locuinte grupate pe un areal restrans.
4. Nu exista posibilitatea verificarii vechimii crapaturilor existente in peretii locuintelor, a braului de ciment ce le inconjoari; pot sa fie monitorizate cele existente, precum si aparitia unora noi, in cazul in care se accepta obtinerea de informatii detaliate.
5. Sunt necesare de asemenea informatii referitoare la inundatiile din acest an, la zonele acoperite de ape, date privind extinderea acestora si masura in care au putut afecta terenul; in acest context, ar trebui obtinute informatii exacte asupra cantitatii de precipitatii cazute in acest loc.
6. Foarte utile ar fi si informatiile referitoare la profilele seismice care s-au efectuat, precum si perioada in care au fost facute.
7. Executarea unor masuratori electrometrice, coroborate cu datele forajelor geotehnice, ar putea reprezenta o metoda buna de identificare a zonelor de alunecare, a acviferelor, a directiei de curgere a apei subterane, de detectare a unor discontinuitati, de stabilire a existentei unor goluri subterane etc.; profilele executate cu ajutorul electrometriei ar putea da informatii si la eventuala relatie care ar putea exista intre ravenele de pe dealuri, ce reprezinta zone favorabile infiltrarii apei, si zona caselor afectate.
8. Subliniem ca programele de cartografiere geologica efectuate de Institutul Geologic al Romaniei au fost desfasurate in functie de nivelul interesului geologic si al bugetului alocat pentru finantare. De aceea in prezent zona este acoperita doar la scara 1: 200 000. In zonele cu risc pentru dezastre naturale este absolut necesar sa se intocmeasca harti de hazard si de risc care conform normativelor in vigoare au la baza cartari geologice la scara 1 25 000. Este deci necesara intocmirea in astfel de zone a unei cartari la scara adecvata in vederea realizarii hartilor de risc.

Bibliografie
Paraschiv D., Paraschiv Cornelia, Andrei Cornelia, Popescu M., Danet N.,1983, On the pre-Neogene formations in the North-Dobrogean promontory. Anuarul Inst Geol. Geofiz., 59, 19-27
Paraschiv D., 1975 Geologia Zacamintelor de hidrocarburi din Romania. Studii tehnice si economice, seria A, nr. 10, IGG, Bucuresti, 363 p.

Vezi aici copia documentului original.

11 octombrie 2013 – INSTITUTUL GEOLOGIC AL  ROMANIEI
Sursa: www.geology.ro