Din punct de vedere al compozitiei urbane, datele amplasamentului solicitau o expunere cat mai adecvata si generoasa spre un cadru arhitectural existent extrem de valoros: Ministerul Agriculturii, Spitalul Coltea, Palatul Sutu, Universitatea, Scoala de Arhitectura, Blocul Dunarea (cazut la cutremurul din anul 1977) si seria de cladiri de raport realizate in perioada interbelica sau imediat dupa razboi de pe Bulevardul Ana Ipatescu (azi, Lascar Catargiu) si strada Batistei, ca si realitatea unei zone nestructurate, inexpresive in mare parte, spre estul amplasamentului. De aceea, sub coordonarea prof. dr. arh. Horia Maicu, arhitect sef al Capitalei la acea vreme, colectivul de proiectare a optat pentru realizarea unui front cat mai neutru, paralel cu Bulevardul Ana Ipatescu, pe fundalul caruia sa se exprime volumul Salii Principale, volum a carui expresie (prin peretii concavi plini, proiectati a fi decorati cu fresce aparate de o larga copertina din beton aparent), urmarea sa aminteasca de bisericile manastirilor din Nordul Moldovei.
Cornisa generala si, in special, cota copertinei corpului principal (peste care se ridica numai accentul turnului scenei principale) a fost stabilita la inaltimea generala a corniselor edificiilor din jur, cca 18,00 m.
Acestui volum al Teatrului National Bucuresti (inscris in cotele de inaltime ale vecinatatii), i s-a realizat compozitional, cu accent pe verticala, Hotelul Intercontinental.
Cele doua edificii, Teatrul National Bucuresti si Hotelul Intercontinental, au fost dispuse pe o dala verde, cu copaci robusti, ridicata fata de cota trotuarelor, realizandu-se astfel un stilobat de liniste, de relaxare, in mijlocul celei mai aglomerate intersectii a Capitalei, dala sub care s-a prevazut si realizat un parcaj pentru cca. 1.000 masini, avand acces direct in holul Teatrului National Bucuresti, parcaj care asigura caracterul exclusiv pietonal al stilobatului.
In cadrul aceluiasi proiect de ansamblu, s-a realizat si giratia din intersectia Bulevardului Ana Ipatescu cu Bulevardul Elisabeta ca si pasajul de pietoni (cu functiuni nu numai de subtraversare dar si cu un restaurant si spatii comerciale).
Ansamblul, astfel definitivat in anii ’70, a constituit o ordonare si o imbogatire a spatiului urbanistic din aceasta zona centrala a Capitalei.
*
Intr-un viitor foarte apropiat – idee initiala care a stat la baza elaborarii compozitiei volumetrice si de expresie a Teatrului National Bucuresti si a Hotelului Intercontinental dispuse pe o platforma – oaza pietonala intr-un cadru foarte inverzit si animat – un parc va fi redat Capitalei si mai ales acestui centru cu un cadru architectural mostenit de o valoare deosebita, scena tumultoasa a vietii cotidiene contemporane.
(Va urma)
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 98 – noiembrie 2013, pag. 12
Autor:
acad. prof. dr. arh. Romeo – Stefan Belea, membru corespondent al Academiei Romane
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns