De-a lungul ultimilor ani, din cauza cantitatilor istorice de precipitatii cazute, s-au putut forma torenti care transporta material aluvionar de pe versanti. Rezultatul: avarierea si blocarea cailor de comunicatie auto si feroviare. Apeland la birouri de proiectare specializate in evaluarea si eliminarea unor astfel de fenomene, autoritatile locale pot lua masurile necesare protejarii populatiei si a cailor de comunicatii, prin instalarea de bariere de protectie eficiente impotriva torentilor. Barierele de protectie impotriva torentilor, de tip UX/VX, sunt furnizate de Geobrugg AG – Geohazard Solutions.
Zona analizata in acest articol se afla pe flancul stang al drumului judetean DJ 108A, inainte de intrarea in comuna Benesat, judetul Salaj. Relieful zonei este deluros, brazdat de vai care canalizeaza apele freatice, formand torenti. Ca urmare a caderilor abundente de precipitatii sau a topirii accelerate a zapezii, torentii, astfel formati, antreneaza materiale de natura granulara (blocuri de piatra de diferite dimensiuni sau material lemnos, r = 1.900 – 2.300 kg/m3) sau noroioasa (r = 1.600 – 1.900 kg/m3). Suprafata totala a bazinului hidrografic (fig. 1), aferenta celor doua vai de torenti, este de 0,7176 km2, iar volumul total estimat, conform literaturii de specialitate (Zeller si Rickenmann; Hampel; D’Agostino et al.), s-a situat intre 1.800 – 2.300 m3.
Posibilitatea de acces la sectiunea proiectata, durata de executie a lucrarilor, precum si durata de exploatare au fost criteriile de baza la alegerea solutiei optime. Barierele flexibile cu plasa inelara preiau, cu succes, incarcari statice si dinamice mari. Fiind sisteme deschise, acestea retin materialul transportat de torent, permitand, insa, in acelasi timp, drenarea apei. Instalarea acestora necesita un numar mic de echipamente si manopera, reducand considerabil costurile si perioada de executie.
Prin deformatii elastice si, dupa caz, elasto-plastice, plasa preia eforturile survenite in urma acumularilor de material si, prin intermediul cablurilor de sustinere si, mai apoi, al ancorajelor, le transmit terenului in care se realizeaza incastrarea. Cablurile de ancoraj sunt prevazute, in afara zonei de impact, cu disipatoare de energie, disipatoare care, prin deformatii plastice, protejeaza ancorajele impotriva fenomenului de smulgere. Tijele de ancoraj adoptate au avut un diametru exterior de 40 mm, cel interior de 16 mm, iar lungimea lor a fost de 7 m. Tehnologia de foraj utilizata a fost de tip autoperforant, cu carotiera proprie pierduta, iar materialul de injectie de tip suspensie de ciment.
Autori:
ing. Dorin Vasile MOLDOVAN – Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii
ing. Lavinia-Elena MUNTEAN – Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara, Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 100 – ianuarie-februarie 2014, pag. 34
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns