Pentru eliminarea punctelor periculoase, pe linia C.F. 511 GURA HUMORULUI – ILVA MICA, intre statiile MAGURA ILVEI – LUNCA ILVEI, in zona km 19+300 ÷ km 19+450 au fost prevazute lucrari pentru punerea in siguranta a zidului de sprijin din stanga C.F. Lucrarile includ o bariera flexibila de protectie impotriva caderilor de pietre Sistem GBE 500A-R (500kJ), deasupra zidului de sprijin existent, cu lungimea de 125 m, pe zona km 19+310 ÷ km 19+435.
Pe tronsonul sus-mentionat, linia de cale ferata este simpla si electrificata, cu un traseu sinuos, specific zonelor de munte. Declivitatile in profilul in lung sunt de circa 14-15‰ iar profilul transversal este mixt, cu versantul de pe partea stanga a caii ferate abrupt, reprezentat de o formatiune deluviala din material marnos-prafos cu fragmente mari de piatra, in grosime de 1,50÷2,50 m, sub care se gaseste fundamentul semi-stancos marnos si roci stancoase eruptive de tipul andezitului.
Sunt zone lipsite, in mare parte, de vegetatie, in special in aproprierea caii ferate, de pe care curg grohotisuri provenite din degradarea straturilor stancoase, depasind adesea coronamentul zidului de sprijin existent, cu afectarea gabaritului liniei de cale ferata si punerea in pericol a sigurantei circulatiei (fig. 1).
In urma simularilor de caderi de pietre efectuate si a calculelor de dimensionare, a rezultat ca fiind necesara o bariera de protectie cu inaltimea 3,00 m si inclinarea de 5° fata de verticala, pozitionata pe versant la distanta 3÷4 m, in spatele suprainaltarii cu traverse a zidului de sprijin existent, capabila sa preia o energie cinetica de pana la 500 kJ.
Sistemul GBE 500A-R, furnizat de compania elvetiana Geobrugg AG – Geohazard Solutions, satisface cerintele sus-mentionate. Sistemul este compus din stalpi realizati din profile metalice tip HEA. Stalpii sunt pozati la o distanta de 10 m ÷ 11 m unul de altul, in lungul liniei, nearticulati, avand capatul superior prelucrat astfel incat sa permita atat trecerea cablurilor de sustinere a plasei cu ochiuri romboidale din otel aliat de inalta rezistenta (rezistenta la tractiune >1.770 N/mm2) cat si prinderea cablurilor de ancorare a stalpilor din prelungirea ancorelor flexibile, fixate in fundamentul stancos al versantului cu rol de mentinere a intregului sistem in pozitia proiectata (fig. 2).
Pentru disiparea energiei de impact, generata de caderile de pietre in zonele extreme, inainte de trecerile prin stalpii marginali, se intercaleaza “elemente de franare”. Acestea se activeaza (prin deformatii plastice) atunci cand apar eforturi mari in cablurile suport – elemente de disipare a energiei tip U dispuse pe cablurile de ancorare care asigura legatura intre varful stalpilor si teren (prin intermediul ancorelor flexibile).
Fundatia fiecarui stalp a fost realizata din beton clasa C 25/30 si fixata in terenul de baza cu ajutorul a doua ancore tip GEWI Ø 32 mm, cu lungimea de 3 m. Pe fundatii au fost montati, direct, stalpii cu placa de baza. La capetele barierei, cablurile de sustinere a plasei – superior si inferior – sunt prinse de ancorele flexibile incastrate in teren. Stalpii de capat au fost ancorati suplimentar, cu un cablu de ancoraj lateral. Solutia se integreaza bine in mediul ambiant avand un impact vizual mult mai redus decat solutiile clasice din beton armat (fig. 3).
Si din punct de vedere al poluarii mediului ambiant solutia este una prietenoasa, atat prin faptul ca barierele Geobrugg au amprenta de carbon mult mai redusa decat solutiile clasice, cat si deoarece lucrarile astfel executate afecteaza foarte putin zona verde si permit ca dupa terminarea lor sa se faca remedierile necesare prin inierbari, plantari, insamantari, pe zonele afectate de lucrari (drumuri de acces, decopertari, organizari de santier etc.).
Lucrarile pentru bariera de protectie au avut ca beneficiar SC CNCF – CFR SA – Sucursala CREIR CF Iasi, proiectant SC ISPCF-SA Bucuresti, antreprenor general SC DAMIENA SRL si subcontractant lucrari speciale Sachsische Bau GmbH Dresda, Germania – Sucursala Sibiu.
Autori:
conf. dr. ing. Valentin Vasile UNGUREANU, Facultatea de Constructii, Universitatea TRANSILVANIA din Brasov
ing. Mihai Ionescu, Institutul de Studii si Proiectari Cai Ferate Bucuresti – SC ISPCF SA
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 101 – martie 2014, pag. 29
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns