Dupa o perioada bogata in cutremure (mici) ma intreb cati dintre membrii CNCisC se gandesc ca, daca ar interveni o miscare seismica (ceva mai puternica), ar fi solicitati la niste activitati urgente, chiar in situ, si care au o directa legatura cu domeniul comisiei noastre. Intr-adevar, in august 2007 s-a publicat in Monitorul Oficial nr. 562 si in Buletinul Constructiilor nr. 8, “METODOLOGIA PRIVIND INVESTIGAREA DE URGENTA A SIGURANTEI POST-SEISM A CLADIRILOR SI STABILIREA SOLUTIILOR CADRU DE INTERVENTIE”, Indicativ ME-003-2007.
De atunci a trecut ceva timp…
Potrivit hartilor de zonare din Codul P100-1, toata Romania este seismica, asa incat la un seism major cel putin 20 de judete pot avea ceva cladiri cu probleme.
Actiunile de investigare ar deveni stringente si legal obligatorii in cazul producerii unui seism de mare intensitate, adica acel eveniment care ar produce, in mediul construit, prabusiri generale sau locale, avarii si degradari semnificative pe arii intinse. Dar, chiar daca avariile grave ar fi vizibile si limitate, pentru a se stabili care cladiri sunt avariate si etichetate cu placarde, trebuie sa fie investigate toate. In acel caz, activitatile de aplicare s-ar referi, in principal, la urmatoarele aspecte:
a) evaluarea starii tehnice a constructiilor, in vederea luarii de decizii privind conditiile de utilizare in continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora, cu aplicarea de placarde colorate, specifice fiecarei categorii;
b) luarea de masuri pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor afectate de seism.
As dori sa ne gandim la modul in care autoritatile locale, dar si unii colegi ingineri sau cadre tehnice, sunt, in prezent, pregatite pentru o astfel de eventualitate. In ME-003-2007 s-a precizat ca personalul tehnic de diferite categorii este abilitat cu efectuarea inspectiei post-seism la cladirile de diferite clase, dupa cum urmeaza:
• Inspectorii sunt abilitati sa efectueze inspectii post-seism ale constructiilor din clasa C (cladiri curente cu pana la P+4 niveluri);
• Inginerii proiectanti de structuri si cercetatorii in ingineria de structuri si/sau seismica, cu o experienta de cel putin 5 ani, sunt abilitati sa efectueze inspectia post-seism si evaluarea tehnica rapida a constructiilor din clasele B (cladiri curente cu mai mult de P+4 niveluri) si C (cladiri curente cu pana la P+4 niveluri);
• Expertii tehnici atestati sunt abilitati cu efectuarea inspectiei post-seism, a evaluarii tehnice rapide si a expertizei tehnice ale constructiilor din clasele A (cladiri adapostind functiuni vitale), B (cladiri curente cu mai mult de P+4 niveluri) si C (cladiri curente cu pana la P+4 niveluri).
Inca din 2007 s-a evaluat faptul ca nu va fi simplu sa fie gasiti cei de specialitate, deoarece, dupa un seism, va fi nevoie de multi oameni si un personal cu grade foarte diferite de pregatire si experienta. La vremea respectiva s-a inceput o prima campanie de instruire a unor ingineri la nivelul ISC Bucuresti, dar nu avem informatii despre ceea ce s-a facut in alte centre.
Dupa lege, pana in prezent ar fi trebuit ca autoritatile centrale si locale din judetele puternic seismice sa fi rezolvat macar urmatoarele aspecte minime:
• stabilirea listelor, estimarea numarului inspectorilor, inginerilor si expertilor necesari pe baza evaluarilor privind tipurile de cladiri, vulnerabilitatea si numarul de cladiri din judet;
• convocarea si instruirea acestora, potrivit ME-003-2007, cu arondarea pe zone;
• identificarea, recrutarea si gruparea anticipata a inspectorilor, cadrelor tehnice si prestatorilor de servicii aferente.
De la inceput s-a mizat, intr-o mare masura, poate ca prea mult, pe verificatorii de proiecte si expertii atestati potrivit Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. Realitatea ne arata ca multi dintre acestia au varste inaintate, nu mai activeaza sau nu au legitimatiile vizate la zi, iar in unele localitati nu exista in numar suficient. In aceste conditii, se va recurge la ceea ce metodologia prevede, deja, respectiv nominalizarea si instruirea personalului de specialitate angajat in cadrul consiliilor locale – primariilor, din cadrul ministerului de resort sau al Inspectoratului de Stat in Constructii. In acest scop ar fi trebuit sa fie emise decizii pentru includerea in fisa posturilor functionarilor publici si angajatilor diferitelor institutii ale administratiei centrale si locale a atributiilor de serviciu legate de investigarea post-seismica si obligatia de a fi instruiti in acest domeniu.
Exista, insa, si acestia in numar suficient, dupa toate restructurarile si pensionarile recente? In compensatie, pe plan local ar fi trebuit sa fie deja contactati si suficienti ingineri structuristi si tehnicieni din cadrul institutelor, firmelor si birourilor cu activitate de proiectare, al institutiilor de invatamant superior, al institutelor si centrelor de cercetare in constructii, cu activitate recunoscuta, din aceeasi localitate sau din cele invecinate. Exista, oare, aceste planuri de suplimentare, la necesitate, a numarului de inspectori, conventii de colaborare cu persoanele autorizate pentru interventie in caz de cutremur?
Deoarece personalul tehnic nu poate sa lucreze fara materialele din metodologie, o prima urgenta logistica ar fi fost:
• achizitionarea sau multiplicarea anticipata a numarului de exemplare din Metodologie, precum si tiparirea unui stoc minim de formulare de teren;
• tiparirea placardelor la dimensiuni si in culori adecvate, nuante deschise, cu tus tipografic sau toner care nu se deterioreaza la apa, care sa permita inscrierea datelor de catre evaluatori, vizibilitatea si citirea de catre cetateni, asigurarea de markere cu cerneala rezistenta la apa pentru completarea placardelor;
• asigurarea unui sistem de fixare a placardelor, pe un suport stabil, in imediata vecinatate a cladirii sau intrarilor, necesar in situatiile in care cladirile prezinta pericole, si de protectie la intemperii (folie).
Oare cate prefecturi sau primarii au minimul de dotare si macar un exemplar la indemana din Metodologia ME-003-2007?… ca sa nu mai vorbim de cateva seturi de placarde? Cati dintre membrii Comisiei noastre au fost solicitati sa participe la aceste activitati?
Autor:
dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU – vicepresedinte Constructii CNCISC, director stiintific Constructii – URBAN INCERC
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 101 – martie 2014, pag. 30
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns