Pe zi ce trece vechile generatii ale „slujitorilor” breslei constructorilor spun adio meseriei lor si meleagurilor pamantene, trecand in randul celor disparuti in negura vremurilor. Dupa o munca tenace si o cariera demna de luat in seama, personalitati ale lumii constructiilor isi pun „uneltele” in cui, cum se spune, dupa ce in viata lor au fost neobositi in a-si face cat mai bine meseria, careia i s-au dedicat cu un inalt profesionalism. Asa se face ca, in urma cu doar o luna de zile, un mare nume in domeniul constructiilor ne-a spus adio, lasand in urma sa regrete, dar si pretuiri pentru ceea ce a fost si a facut pe aceasta lume. Este vorba despre prof. dr. arh. Niculae Vladescu, unul dintre reperele multor constructii care au prins „viata” in lumea edilitara a tarii noastre.
O sumara trecere in revista a vietii si creatiilor sale ne vor convinge, desigur, asupra a ceea ce a fost si trebuie sa ramana, nu numai in randul specialistilor din constructii dar si al beneficiarilor lucrarilor sale, toate vizibile in multe locuri pe langa care trecem, dar nu le cunoastem autorii.
Prof. doctor arhitect Niculae Vladescu s-a nascut in 16 mai 1927.
Dupa bacalaureatul sustinut la celebrul Liceu militar “Manastirea Dealu” din Targoviste, care a ”forjat” personalitati si caractere in toate domeniile, Niculae Vladescu isi sustine licenta la Institutul de arhitectura “Ion Mincu”, facand parte din promotia 1953. In anul 1978, arhitectul cu un palmares impresionant de cladiri construite si restaurate isi va sustine si teza de Doctorat in arhitectura.
Impartindu-si activitatea intre Institutul de proiectare „Carpati” si prelegerile sustinute in fata studentilor, in calitate de profesor asociat la Institutul de arhitectura “Ion Mincu” (1967-1983), arhitectul Niculae Vladescu s-a remarcat prin rolul activ si proeminent pe care l-a jucat in salvarea arhitecturii patrimoniale, ca membru al Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice.
O clasificare a proiectelor semnate de distinsul arhitect reprezinta nu doar un reper cronologic, ci ne ajuta sa schitam o micro-istorie a arhitecturii in Romania, in functie de prioritatile celor doua epoci, inainte si dupa 1989, observand anvergura actului de creatie si libertatea lui in contexte istorice diferite. Lista Proiectelor din domeniul culturii, realizate in calitate de autor pana in 1989, este impresionanta.
Anul 1955 insumeaza proiecte in domeniul arhitecturii destinate multor camine culturale din tara.
In 1956, contribuie la realizarea Casei de cultura cu 300 locuri de la Craiova, precum si a celor de la Gaesti si Harsova.
In 1957, proiecteaza, in colaborare cu arhitectii Popescu-Necsesti si P. Carp Clubul Sindical al Uzinelor “Republica”, cu o capacitate de 550 locuri, apoi Casa de cultura din Cugir (450 locuri), Casa de cultura raionala si clubul sindical cu 400 de locuri (proiect tip la Cisnadie si Pascani, Tarnaveni, Clubul Petrolistilor, la Targoviste, Casa de cultura de la Calafat).
Proiectul Casei de cultura din Mangalia cu 600 locuri, avandu-l ca autor, obtine premiul Uniunii Arhitectilor, in anul 1959.
In afara acestor proiecte ale unor institutii reprezentative si centre cultural-administrative, arhitectul Niculae Vladescu mai proiecteaza, in 1955, – Scoala generala cu 12 sali de clasa la Vistea – Fagaras, Cantina cu 200 locuri in orasul Bals, in 1956, Hotelul Dambovita – Targoviste, in 1972 precum si Centrul National de Fizica, de pe Platforma Magurele, proiectat in colaborare cu arh. C. Frumuzache, lucrare distinsa cu Premiul anual al Uniunii Arhitectilor in 1976. Din anul 1976 dateaza proiectul de Decoratii interioare si amenajari exterioare conceput pentru Ambasada Romaniei la Tokio (impreuna cu arh. C. Frumuzache).
Intre anii 1977-1984, arhitectul Niculae Vladescu se dedica lucrarilor de cercetare, proiectare, coordonare si executie, implicate de restaurarea generala si extinderea Palatului Cotroceni.
Alte doua restaurari si extinderi importante se refera la Palatul Foisor din Sinaia, din anul 1976 si la Vila Olanesti, in 1988.
In 1960, arhitectul Niculae Vladescu proiecteaza blocuri cu apartamente, in cadrul unui colectiv din care mai fac parte arhitectii G. Trifu, Gh. Negreanu si M. Enescu, obtinand Premiul I, iar in 1962, proiectul Cresa – gradinita pentru patru grupe este distins si el cu Premiul II.
Dupa 1989, activitatea sa complexa de proiectare si coordonare s-a concretizat in restaurari de mare finete ale unor obiective majore, precum restaurarea “Muzeului National de Arta al Romaniei” si restaurarea “Palatului Cantacuzino” de pe Calea Victoriei, din Bucuresti. Importante sunt si proiectele pentru extinderea “Pensiunii Cumpatu” din Sinaia, sediul firmei “H.C.S. ROMTRADE – si reprezentanta OPEL” sau amenajarea Librariei HUMANITAS – KRETZULESCU. Nu lipsesc proiectele pentru locuinte gen vila, care s-au dovedit piatra de incercare pentru arhitectii marcati de cliseele “confortului” din blocurile comuniste. Cateva proiecte de vile la Mogosoaia, Targoviste, Baneasa, Sinaia demonstraza vocatia unui arhitect care nu a facut compromisuri.
Seria lucrarilor si calitatea proiectarii si executiei sunt impresionante, de asemenea, la sediul “CREDIT BANK” – Slobozia, Hotelul “TIROL” din Poiana Brasov, sediul Fundatiei Cultural-Stiintifice NEC Bucuresti – Zug, cu multiple lucrari de restaurare si extindere, precum si la ansamblul de locuinte din str. Bratianu nr. 26 Bucuresti (monument istoric), care a necesitat, pe langa restaurare, si o extindere.
Comparand portofoliul proiectelor de arhitectura cu cele realizate impreuna cu Aedificia Carpati, descoperim existenta unui tandem care explica realizarile exceptionale ale fiecaruia dintre cei doi parteneri ai acestui dublu redutabil in arhitectura contempoana, lideri de decenii, in domeniu.
In afara unor proiecte deja mentionate, ale echipei Niculae Vladescu – Petre Badea, directorul general al Aedificia Carpati, acest succint si impresionant curriculum vitae mai cuprinde Sediul Curtii Supreme de Justitie Bucuresti, extindere la Schitul Darvari Bucuresti, proiecte pentru reconstruirea Bisericii fostei Manastiri Cotroceni, Consultanta la Biserica “Sf. Elisabeta” din cadrul fostului azil Elena Doamna, Muzeul Cinegetic Posada, Consultanta Ia restaurarea Atheneului Roman, Consultanta la restaurarea zonei “Catacomba” din cadrul Muzeului Colectiilor de Arta, Consultanta la restaurarea Palatului Kretzulescu -UNESCO, Restaurarea Complexului Stirbei – Buftea, Restaurarea Muzeului Kalinderu, Biserica “Sf. Ilie” din Pipera.
Aceasta activitate, care masoara mai bine de jumatate de secol, a fost recompensata cu numeroase premii si medalii, diplome si ordine, enumerate pe scurt in ordine cronologica: 1971: Ordinul muncii clasa a III-a, 1983: Medalia “Meritul stiintific”, 1991: Medalia “100 de ani de la infiintarea Societatii arhitectilor romani”, 1995: Medalia “Cotrocenii la 100 de ani”, 1997: Medalia 135 de ani de la constituirea Ministerului Lucrarilor Publice in Romania”, 1997: Medalia “500 de ani de la Ctitorirea Manastirii Neamt”, 2002: Diploma de excelenta pentru merite in conservarea Monumentelor Istorice, 2002: Ordinul National “PENTRU MERIT” in grad de cavaler, 2002: Diploma “Constructor al secolului XX”, 2004: Ordinul National “PENTRU MERIT” in grad de ofiter, 2007: Premiul de excelenta “Opera Omnia” al OAR (Ordinului Arhitectilor din Romania), 2008: Diploma de onoare din partea P.F. Parinte Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane care, la inmormantarea defunctului, a mentionat despre personalitatea acestuia: „Arhitectul Niculae Vladescu va ramane in constiinta Bisericii Ortodoxe Romane ca unul dintre cei mai buni cunoscatori ai istoriei arhitecturii bisericesti din principalele zone ale tarii, un nume de referinta in domeniul restaurarii si punerii in valoare a monumentelor istorice si de arta din tara noastra.
De-a lungul prodigioasei sale activitati profesionale, regretatul profesor dr. arhitect Niculae Vladescu s-a distins prin realizarea a sute de proiecte pentru restaurarea unor edificii valoroase, dar si pentru cladiri noi, din care fac parte si o seama de biserici si manastiri.”
Parcurgand cele mentionate pana aici, putem sa afirmam ca prof. dr. arh. Niculae Vladescu a fost o somitate in domeniu, lucru recunoscut de cei cu care a colaborat in impresionantul sau palmares, oameni care il vor regreta asezandu-l in randul marilor personalitati din domeniul constructiilor.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 103 – mai 2014, pag. 60
Autor:
Ciprian Enache
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns