«

»

CISC: Apa, energia si constructiile

Share

cisc baraj 2Anul acesta, la inceputul primaverii astronomice, in ziua de 22 martie, s-a sarbatorit Ziua Mondiala a Apei. Aceasta a fost stabilita in 1992 sub egida ONU, cu scopul de a sublinia importanta apei ca resursa vitala, de neinlocuit, pentru umanitate. Si inginerii hidrotehnicieni au nevoie de cei 2-3 litri vitali de apa pe zi. In plus, pentru ei apa constituie si “obiectul muncii”.

Anul acesta, tema manifestarii a fost “Apa si Energie”. Apa si energia sunt legate din ambele directii: productia de energie din caderi de apa reprezinta cca. 16% din totalul energiei produse in lume, in timp ce energia consumata de sistemele de alimentare cu apa pentru tratare si pompaj reprezinta cca. 8% din productia globala de energie.

 

In Romania, energia hidraulica este semnificativ mai mare, adica energia produsa de forta apei repre­zinta cca. 35% din total consum.

Centralele hidroelectrice pot fi (in mare) de doua feluri: alimentate din lacuri de acumulare sau functionand pe firul apei. Cele din prima categorie, pe langa faptul ca furnizeaza energie de cea mai ridicata calitate – inclusiv transfer de energie intre anotimpuri si chiar ani, indeplinesc si alte folosinte – asa numitele amenajari complexe.

Folosintele asociate producerii de energie pot fi multiple: protectie la viituri, alimentari cu apa, navigatie, piscicultura, irigatii, agrement etc. Chiar daca pana acum la noi in tara agrementul a fost privit ca o folo­sinta subsidiara, neglijabila, in alte tari europene el face parte din conceptia si exploatarea amenajarii. Altfel spus, amenajarile pentru turism si agrement fac parte din proiectul initial al amenajarii iar exploatarea lacului, in perioada de vara, se face astfel incat acesta sa aiba variatii minime de nivel in jurul nivelului normal.

Proiectarea unei amenajari hidroenergetice s-a facut intotdeauna tinand seama de folosintele complexe, in evaluarea economicitatii amenajarii intrand toate folosintele. In ceea ce priveste executia, inainte de 1989, amenajarile complexe erau incredintate Ministerului Energiei, care avea alocate si fondurile necesare.

Dupa 1989, succesoarea MEE in ceea ce priveste energia hidraulica a fost, in final, Hidroelectrica. Aceasta functioneaza ca societate comerciala de producere a energiei si nu beneficiaza de fonduri separate pentru folosintele complexe. In aceasta situatie, multe dintre lucrarile cu folosinte complexe incepute, privite numai din punct de vedere energetic, nu au mai fost rentabile. Unul dintre efecte a fost acela al regandirii amenajarilor care acum erau privite numai prin prisma energetica, respectiv a cantitatii de energie electrica produsa si valorificata. Acest fapt a dus la mutilarea schemelor de amenajare complexa, in principal prin reducerea drastica a volumelor lacurilor.

Sigur ca actiunea este corecta din punct de vedere al suportarii costurilor numai prin producerea de energie dar este profund incorecta in ceea ce priveste gestionarea resursei „apa” la nivelul intregii tari.

Este evident ca un investitor va dori sa obtina din investitia sa profitul maxim, in cel mai scurt timp, fara sa fie preocupat de celelalte aspecte decat la limita fixata de lege, daca aceasta exista. In aceste conditii, investitiile hidroenergetice, cu folosinte complexe, nu pot fi realizate corespunzator decat prin interventia statului, deoarece interesele defalcate pe folosinte pot fi divergente, pentru unele folosinte nefiind nimeni dispus sau capabil sa plateasca. De exemplu, pentru protectia la viituri pe o vale sau un bazin este exclus sa poata plati comunitatile locale.

Daca pana in 1989 interventia statului, in asemenea lucrari, s-a materia­lizat prin faptul ca statul a fost chiar investitorul, in prezent trebuie gasite si alte solutii. In orice caz, nu trebuie abandonate amenajarile cu folosinte complexe, amplasamente care, ele insele, constituie o resursa naturala.

In prezent, un numar mare de amenajari hidroenergetice, gandite pentru folosinte complexe, au fost, practic, sistate in diverse stadii de executie iar conti­nuarea sau chiar conservarea lor implica cheltuieli pe care producatorul de energie nu si le mai poate permite. Sistarea constructiei acestor amenajari creeaza mari probleme legate atat de cheltuieli suplimentare necesare pentru reluarea investitiilor sau pentru efectuarea unui minimum de lucrari de conservare, cat si probleme de mediu, de tranzitare a viiturilor si chiar probleme sociale – somaj. In orice caz, pana la iesirea din perioada pe care o numim, tot mai firesc, „criza”, este preferabila sistarea constructiei amenajarilor complexe fata de modificarea lor in amenajari doar hidroenergetice.

Devine din ce in ce mai clar ca, din punct de vedere al protejarii resurselor naturale, hidroenergia trebuie privita ca una dintre componentele amenajarii complexe a resurselor de apa. In aceste conditii, insa, autoritatile statului trebuie sa se implice cu fermitate in definirea unor solutii viabile de finantare si gestionare, care sa asigure ceea ce astazi se numeste „dezvoltare durabila” (de fapt sustenabila) si repre­zinta o prioritate, cel putin declarata, in toate programele de actiune concretizate in documente oficiale, inclusiv cele convenite cu Uniunea Europeana.

Se intrevad doua directii principale de urmat: finantarea amenajarilor hidrotehnice, cu folosinte complexe, de catre stat, in cadrul programelor de infrastructura, eventual prin absorbtia de fonduri europene sau elaborarea unui cadru legislativ coerent, care sa asigure cointeresarea beneficiarilor acestor folosinte in finantarea si exploatarea lor. Modele exista in toate statele europene dezvoltate. Ele ar trebui analizate iar cele mai eficiente sa fie preluate, adaptate si aplicate si in tara noastra.

(Din Buletinul CISC nr. 2 /2014) 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 104 – iunie 2014, pag. 60 

Autor:
ing. Radu Bucuta – vicepresedinte CNCisC-Constructii Hidrotehnice



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/06/06/cisc-apa-energia-si-constructiile/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.