Datorita frumusetii sale, rezistentei si usurintei de punere in opera, lemnul a fost mult timp principalul material de constructie. Astazi, lemnul lamelat incleiat (cunoscut sub numele de glulam) ofera motive suplimentare pentru a-l selecta ca element structural. Glulam-ul este fabricat folosind piese individuale din lemn, sortate dupa rezistenta, uscate in uscator, imbinate in dinti, laminate impreuna sub presiune cu adeziv special rezistent la umiditate, pentru a forma un element de dimensiuni mai mari, care pastreaza frumusetea traditionala a lemnului si care castiga rezistenta mecanica, rezistenta la foc, eficienta termica si stabilitate dimensionala.
Glulam-ul este fabricat din esenta de lemn de rasinoase, in Romania folosindu-se, in principal, molidul. Elementele structurale laminate pot fi fabricate in aproape orice configuratie: drept, arcuit, sinusoidal. Acest lucru permite proiectarea unor structuri cu deschideri mari, fara coloane intermediare. Folosirea glulam-lui este adecvata pentru sisteme structurale complete, intr-o multitudine de tipuri de cladiri: biserici, sali de sport, piscine, spatii de agrement, manejuri, centre comerciale etc.
Progresele inregistrate in metodele de testare si tehnologie a focului au ajutat intelegerea noastra asupra modului in care glulam-ul raspunde la expunerea la foc. Aceasta cunoastere a condus, la randul sau, la dezvoltarea de proceduri de proiectare care imbunatatesc si mai mult performanta la foc.
Ignifug versus Firesafe
Cladiri rezistente la foc nu exista. Continutul acestora este combustibil si ca atare, nu elementele constructive ale unei cladiri prezinta cel mai mare risc de incendiu ci continutul acestora. Incendiile provocate de continutul cladirilor „rezistente la foc” pot fi atat de severe incat o cladire construita cu materiale incadrate in clasa necombustibil se poate prabusi.
Focul de la McCormick Place, sala de expozitie Chicago, este un exemplu clasic. Toate elementele structurale ale acestei mari sali, inclusiv peretii non structurali din interior, au fost construite din materiale incombustibile. In 1967, un incendiu raspandit rapid a generat temperaturi atat de mari incat grinzile din otel si fermele cu zabrele au cedat la caldura si intregul acoperis s-a prabusit. A fost o pierdere totala de 150 milioane de dolari.
Datorita acestei lectii dar si altora, obiectivul a devenit “rezistent la foc” mai degraba decat “ignifug”.
Ghid privind performanta la foc
Atunci cand este expus la foc, glulam-ul isi pastreaza rezistenta sa pentru o perioada mai lunga de timp decat metalul. Metalul neprotejat la foc isi pierde repede rezistenta si cedeaza brusc, de multe ori fara niciun avertisment. In schimb, glulam-ul pierde rezistenta incet, prin carbonizarea suprafetelor supuse arderii, carbonizare care duce la reducerea sectiunii elementelor.
Temperatura medie intr-o cladire incendiata variaza de la 650 0C la 900 0C. Rezistenta otelului se reduce dramatic, daca temperatura sa urca mai sus de 250 0C, pastrand doar 10% din aceasta la aproximativ 750 0C. De regula, lemnul nu se aprinde pana cand nu se atinge o temperatura de aproximativ 280 0C. Odata ce ia foc, glulam-ul arde, de obicei, la o rata de 0,6 mm pe minut. Zona carbonizata izoleaza glulam-ul si ridica nivelul de temperatura la care poate rezista. Astfel, intr-un incendiu de 30 de minute, doar 18 mm de lemn de pe fiecare fata expusa la incendiu sunt pierduti prin carbonizare, lasand restul sectiunii transversale originale intacta.
Abordarea in constructii
Pentru a satisface cerintele de rezistenta la foc, pentru structurile din glulam au fost instituite limitari privind dimensiunea minima (latime si grosime) la toate elementele portante. Alte cerinte includ evitarea spatiilor ascunse, detalii de prindere standardizate, dimensiuni minime ale elementelor metalice de prindere, inglobarea acestora in elementele de lemn, pentru a beneficia de protectia la foc asigurata de acesta.
In functie de cerinte se poate calcula, in conformitate cu ENV 1995-1-2, Eurocode 5: Calcul de rezistenta la foc, sectiunea ramasa dupa un incendiu de X minute, urmand a se verifica rezistenta la eforturile din combinatiile de incarcari specifice.
Performanta la foc a structurilor din glulam este net superioara celei a structurilor din materiale de constructii “incombustibil” neprotejate. Stingerea incendiilor este mai usoara si mai sigura datorita eliminarii spatiilor inchise si pastrarii integritatii structurale o perioada mai mare de timp.
Reactia la foc a elementelor din lemn lamelat incleiat
Reactia la foc reprezinta comportarea unui material care, prin propria sa descompunere, alimenteaza un foc la care este expus in conditii specificate. Clasele de reactie la foc sunt expresii cantitative, formulate in termeni de performanta pentru modul de comportare a produselor la actiunea focului, in conditii de utilizare finala, structurate intr-o serie de niveluri de performanta.
Clasa de reactie la foc in care se incadreaza glulam-ul este D-s2, d0, unde D reprezinta valoarea indicatorului FIGRA – viteza de dezvoltare a focului (Tabelul 1).
Folosirea glulam-ului la structuri unde cerintele de securitate la incendiu sunt foarte ridicate in ceea ce priveste clasa de reactie la foc a elementelor structurale a creat baza pentru dezvoltarea unor solutii de ignifugare care sa permita incadrarea in clase superioare.
Astfel, vopseaua termospumanta de la Sika – Unitherm Wood P, aplicata in mod corespunzator, asigura, pentru elementele din lemn lamelat incleiat, clasa de reactie la foc B-s1, d0.
Practic, elementele din glulam nu participa la dezvoltarea incendiului.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 104 – iunie 2014, pag. 54
Autor:
ing. Mihai Motoc, director executiv GLULAM S.A.
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns