CONSITRANS: Echipamente utilizate in monitorizarea biodiversitatii

In cadrul procesului de monitorizare a biodiversitatii, monitorizare pe baza careia se vor realiza studiile de evaluare a impactului asupra mediului si de evaluare adecvata a proiectelor cu impact asupra mediului, in afara de componenta umana este deosebit de importanta componenta tehnica. Aceasta componenta asigura acuratetea referitor la numarul de indivizi, prezenta sau absenta unei specii sau detalii vizuale ale speciei de interes.

In momentul de fata exista o varietate mare de echipamente, dife­renta intre acestea fiind legata de materia prima din care sunt executate, dimensiunea echipamentelor, claritatea ima­ginilor redate (in cazul echipamentelor de inregistrare) sau perioada de autonomie.

Echipamentele sunt adaptate si cu caracteristici specifice speciilor tinta, astfel ca prezentarea acestora este in legatura directa cu ordinul din care face parte specia de interes, dupa cum urmeaza:

Echipamente pentru monitorizarea mamiferelor

Unii cercetatori (Linell si all.) recomanda combinarea mai multor metode, bazate pe date de prezenta / absenta (utilizarea de camere foto / video cu IR si senzor de miscare), utilizarea de atractanti olfactivi, colec­tarea de date, de urme (urme tipar si urma partie pe zapada sau noroi), fecale, culcusuri, resturi de hrana, precum si colectarea de informatii extrase din recomandarile verbale ale localnicilor si personalului silvic din zona, dar si observarea directa. Speciile de talie mica pot fi capturate in vede­rea analizei, urmand sa fie eliberate in zona in care au fost localizate cu ajutorul capcanelor tip cutie. Acestea se pot amplasa in retea, in linie sau aleator, distanta dintre ele fiind in medie de 10 m. Ele vor fi prevazute cu hrana si material vegetal in vederea izolarii termice.

In cazul utilizarii de camere de monitorizare, zonele de amplasare vor tine cont de mai multe aspecte, dupa cum urmeaza:

• specia tinta;

• caracteristicile de deplasare tipi­ce pentru fiecare specie tinta;

• caracteristicile topografice ale zonei de interes;

• posibilitatea de a surprinde ima­gini vizuale cat mai clare;

• prezenta surselor de hrana si apa;

• posibilitatea de camuflare a echipamentului.

Echipamente pentru monitorizarea chiropterelor

In general, cele trei metode de baza in cazul realizarii monitorizarii speciilor de chiroptere sunt legate de:

• cercetarea adaposturilor specifice pentru speciile de chiroptere;

• utilizarea de echipamente de inregistrare ultrasunete;

• capturarea exemplarelor cu plase chireptologice.

Conform unor cercetatori (Flaquer si colab.), cele trei metode trebuie utilizate concomitent in procesul de mo­nitorizare a speciilor de chiroptere.

In cazul investigarii habitatelor, metoda folosita este inregistrarea ultrasunetelor cu ajutorul detectoarelor si analiza ulterioara cu programe specializate.

Odata cu dezvoltarea industriei electronice, au aparut mai multe tipuri de aparate pentru conversia ultrasunetelor folosite de lilieci in orientare, in frecvente audibile de om.

Indiferent de tipul detectorului, unele blocuri functionale au aceleasi caracteristici. Astfel, un element de capat este reprezentat de un traductor ce produce un semnal electric, la aparitia unui ultrasunet iar un difuzor genereaza un sunet audibil.

Dupa modul de prelucrare al semnalului obtinut la intrare, detectoarele pot fi, in principiu, de patru tipuri. Fiecare tip are avantaje si dezavantaje fata de celelalte. Aparatele sunt impar­tite dupa cum urmeaza:

• Detectoare cu divizare de frecventa;

• Detectoare cu schimbare de frecventa;

• Detectoare cu expansiune de timp;

• Detectoare bazate pe DSP (digital signal procesing).

In ultimii ani cercetatorii se bazea­za pe software, care analizeaza sune­tele automat, reducand posibilele erori ce se pot face prin analiza manuala.

Echipamente pentru monitorizarea pasarilor

In cazul monitorizarii pasarilor, alegerea metodei depinde de mai multi factori care trebuie luati in considerare, respectiv:

• specia tinta (pasare cantatoare, rapitoare sau specie coloniala);

• calitatea si gradul de aprofundare a datelor;

• tipul procesului – monitorizare sau de recensamant al speciilor de pasari;

• resursele si timpul alocat procesului de monitorizare;

• caracteristicile pedologice ale zonei de interes.

Metodele de monitorizare

Metodele utilizate sunt: observa­tiile directe, identificarea vizuala sau auditiva a speciilor de pasari, observatii privind activitatile antropice existente, suprafete de proba, transecte ornitologice.

Echipamentele utilizate, in mod frecvent, sunt urmatoarele: plasele ornitologice (utilizate in special pentru passeriforme), capcane-tarc, bi­noclu, soft de recunoastere a spe­ciilor, determinatoare, aparat foto.

Principii care trebuie respectate in procesul de capturare a pasarilor:

• metodele si tehnicile de captura, care expun pasarile la un risc previzibil de a fi ranite, trebuie evitate cu orice pret;

• trebuie evitat deranjul pasarilor clocitoare in ariile de reproducere sau cresterea riscului parasirii cuibului, ca urmare a interventiei umane;

• este necesara monitorizarea prognozelor meteo, inaintea desfa­surarii etapei de captura pentru a se asigura ca pasarile nu vor fi capturate in conditii climatice care presupun un risc crescut de hipo sau hipertermie.

Echipamente pentru monitorizarea pestilor

Cel mai modern si in acelasi timp si cel mai controversat echipament utilizat in vederea monitorizarii spe­ciilor de ihtiofauna este electrofishingul.

Principiul de functionare – un camp electric trece prin apa intre anod si catod si produce un raspuns muscular al pestilor care ii obliga sa se depla­seze spre catod, acolo unde se afla persoane cu mincioguri. Intensitatea acestui camp este atent reglata la aparatele standar­dizate, astfel incat sa determine doar o para­lizie temporara a pestilor, para­lizie care incetea­za la intreruperea circuitului.

Variantele constructive sunt legate de tipul de curent, respectiv continuu sau alternativ. Modelele care func­tioneaza pe baza de curent continuu utilizeaza un anod si catod permanent si sunt cele mai folosite, pestii fiind atrasi de anod si respinsi de catod. Pestii se orienteaza, in sensul depla­sarii ionilor, cu capul spre directia flu­xului. La modelele de curent alternativ electrozii alter­neaza permanent intre anod si catod iar pestii nu sunt atrasi spre electrozi ci se orienteaza pe liniile campului electric. Desi curentul electric alternativ asigura o arie de imobilizare mai mare, aparatele de curent continuu sunt preferate la pescuitul stiintific, pentru ca sunt mai putin peri­culoase pentru pesti.

Aparatul de pescuit electric este format din 3 piese: generatorul de curent (un grup electrogen alimentat cu combustibil), care produce curent alternativ cu doua sau trei faze, in functie de conductivitatea apei. Curentul alternativ se transforma in curent continuu cu ajutorul unui transformator, prin intermediul caruia se pot regla voltajul, forma, lungimea si frecventa pulsului undelor electrice iar sectiunea finala este reprezentata de electrozi.

Electrozii sunt de doua tipuri: anod (pozitiv) si catod (negativ), care constituie masa, iar materialul din care sunt construiti, forma si marimea lor va influenta puterea campului electric. In timp ce catodul, sub forma unui cablu cu un capat metalic impletit, se lasa in apa, anodul este sub forma unui minciog (cu sau fara plasa) purtat de unul dintre membrii echipei. Intre anod si catod nu trebuie sa existe o distanta mai mare de cativa metri.

Conform Ordonantei de urgenta nr. 23/2008, aceasta metoda de cer­cetare se realizeaza in urma depu­nerii unei cereri la Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, care elibereaza o autorizatie speciala de pescuit in scop stiintific, netransmisibila, institutiilor de cer­cetare din sectorul pescaresc, care au ca obiective de cercetare:

a) cunoasterea biologiei, etologiei si diversitatii structurii, functionabili­tatii si productivitatii din aceste ecosisteme si a interactiunilor specifice;

b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice mari­ne si a apelor continentale de catre acti­vitatile de pescuit si acvacultura, precum si de alte activitati antropice;

c) identificarea de noi zone si resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;

d) dezvoltarea si diversificarea acvaculturii.

De asemenea, conform aceleiasi ordonante de urgenta, capturile obtinute in urma pescuitului stiintific nu vor putea fi comercializate.

BIBLIOGRAFIE

*) Forconi, P., V. Di Martino, P. Forlini, – Mammiferi. Come studiarli con le fototrappole. 147 pp. Camerino, Italy, 2009;

*) Pocora Irina Elena. Pocora Viorel, Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor, Edit. Univ. „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 2012;

*) Cogalniceanu, D., Prac­ticum de ecologie a amfibienilor. Metode si tehnici in studiul ecologiei amfibienilor, Editura Universitatii Bucuresti 1997;

*** Ordonanta de urgenta nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura;

*** www.keytonature.eu/wiki/

Cheie_de_identificare_a_pasarilor_

comune_care_traiesc_in_zone_rurale_

din_Europa;

*** http://iba.sor.ro/index.htm;

*** www.eurobats.org. 

Autor:
Diana Elena NecSulescu, ing. expert evaluator de mediu, SC CONSITRANS SRL

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 106 – august 2014, pag. 42