Suntem obisnuiti sa fim luati de val cu toate problemele noastre cotidiene, cu toate preocuparile zilnice in legatura cu ceea ce facem, cum se deruleaza afacerile noastre, la ce licitatii mai participam, ce contracte mai obtinem, de unde platim salariile, taxele si impozitele, cum ne incasam productia, cum ne platim furnizorii s.a.m.d.
Pentru a putea merge mai departe, pe drumul nostru cu multe obstacole, trebuie sa fim inzestrati cu o mare doza de optimism, cu speranta ca maine, cu siguranta, va fi mult mai bine. Si daca individual este posibil sa avem satisfactia de a ni se fi implinit cate un vis pentru care am trudit mult, la nivel national, periodic, Institutul National de Statistica ne arata oglinda viselor (ne)implinite cumulate pe intreaga economie.
Prin Comunicatul de presa din 8 august, Institutul National de Statistica ne informeaza ca in luna iunie 2014 volumul lucrarilor de constructii a scazut, fata de luna mai, cu 2,6% (serie ajustata). Mai grav mi se pare, insa, ca, potrivit aceleiasi surse, in semestrul I 2014, comparativ cu semestrul I 2013, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 9,4% (serie ajustata), scadere evidentiata astfel: lucrarile de reparatii capitale cu 18,8%, lucrarile de intretinere si reparatii curente cu 11% si lucrarile de constructii noi cu 8%.
Pe obiecte de constructii, in sensul metodologiei statisticii, constructiile ingineresti au scazut, in acelasi interval, cu 26,7%. Exista, insa, si cresteri imbucuratoare: pentru cladirile rezidentiale cu 41,2% iar pentru cladirile nerezidentiale cu 6,6%.
Aceste cifre sunt sustinute si de dinamica negativa a numarului de intreprinderi si a numarului de angajati. In anul 2006 activau in constructii peste 36.000 de intreprinderi, cu cca 427.000 salariati, in 2010 peste 60.000 de intreprinderi, cu cca 470.000 angajati iar in 2012 aproximativ 44.500 intreprinderi, cu 400.000 angajati. Dupa estimarile noastre, in prezent activeaza pe piata constructiilor mai putin de 25.000 de intreprinderi, cu cca 250.000 de angajati (INS nu are statistica acestora la zi si de aceea cer scuze pentru o eventuala eroare in aceasta estimare).
Intorcandu-ma la cifrele care exprima dinamica volumului lucrarilor de constructii, nu pot sa nu observ ca scaderile dramatice au aparut in zona de finantare cu bani publici: constructiile ingineresti – drumuri, autostrazi, poduri, cai ferate (cine a auzit despre constructia unei cai ferate in Romania ultimelor decenii?), aeroporturi, stadioane. Prin urmare, cifrele comunicate de Institutul National de Statistica arata, cat se poate de limpede, ca in Romania anului 2014 dezvoltarea infrastructurii nu este pe nicio lista de preocupari guvernamentale, desi se vorbeste mult despre asta. In realitate, de zece ani se vorbeste mult despre asta dar realizarile sunt doar la nivelul penibilelor taieri de panglici de cativa kilometri de autostrada, care nu pleaca si nu ajung nicaieri, sau bucati de centuri care ocolesc cateva orase si ai caror kilometri sunt adunati, in mod caragialesc, pentru a umfla marile realizari de autostrazi din Romania.
Personal, cred ca daca guvernul nu ia in serios aceasta problema, daca nu lanseaza cu adevarat o strategie in dezvoltarea infrastructurii, care sa fie pusa in aplicare de CNADR cu oameni profesionisti si responsabili, vom ramane in continuare fara autostrazi multa vreme de aici inainte. Am participat cu catva timp in urma la un eveniment organizat, cu mult profesionalism, de o publicatie de prestigiu, in care reprezentantul la varf al CNADR a insultat o sala intreaga de profesionisti, prezentand o perspectiva a dezvoltarii infrastructurii in Romania pe care nu o putea crede nici macar un extraterestru.
Daca cineva incearca sa motiveze lipsa surselor de finantare, rog acea persoana sa nominalizeze o tara de pe mapamond al carui ministru de finante sa declare ca are buget suficient.
Il voi cita pe Richard Farmer, care spunea: ”Managementul este unul dintre factorii esentiali care explica de ce o tara este bogata sau saraca”. In opinia mea, Romania este o tara saracita.
Remarcam, in datele prezentate mai sus, ca exista si un sector cu cresteri: este vorba despre sectorul rezidential: in trimestrul I 2014 s-au realizat 8.270 locuinte, in crestere cu 588 fata de trimestrul I din 2013. Comparatia nu este neaparat relevanta dar faptul ca trendul este ascendent ne da speranta ca piata de locuinte se va redresa mai repede si aceasta deoarece aici sunt derulate fonduri private.
Avem, totusi, mult de recuperat si in sprijinul acestei afirmatii vin cu urmatoarele argumente: Romania are inca o cerere mare de locuinte pe care, de altfel, nu o mai masoara si nu o mai gestioneaza nimeni. Romania are un fond construit de cca 8.000.000 de unitati de locuit pentru 20.000.000 locuitori. In anul 2008 – an de varf pentru constructia de locuinte in Romania – s-au finalizat aproape 64.500 locuinte. Rata a scazut apoi an de an ajungand la 15.400 in 2011, dupa care a inregistrat o noua revigorare, ajungand la 40.000 locuinte in 2013. Aceasta inseamna ca rata de construire in ultimii 6 ani ar fi de cca doua procente la mia de locuitori, mult sub nivelul european si sub viteza de degradare a fondului existent in tara noastra.
As mai preciza ca si in domeniul construirii de locuinte au fost retrase, in mod sistematic, fondurile publice ajungand de la 5.749 locuinte in 2005, la 1.198 locuinte in 2013 si 49 locuinte in trimestrul I 2014.
Este adevarat ca, in acest sector, este normal ca finantarile sa vina mai ales din fonduri private, dar locuintele sociale si de necesitate ar trebui sa preocupe autoritatile publice.
Pentru a incheia intr-o nota cat de cat optimista, voi apela la inca un indicator statistic si anume: autorizatiile eliberate pentru cladiri. Institutul National de Statistica ne informeaza ca: ”In luna iunie 2014 s-au eliberat 3.824 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu 6,6% fata de luna mai 2014 si cu 7,3% fata de luna iunie 2013. In semestrul I 2014, s-au eliberat 17.749 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu 2% fata de semestrul I 2013.“
Asteptam cu nerabdare sa ridicam aceste cladiri, dar nu pot incheia fara a pune intrebarea pe care ne-o tot punem dupa trei licitatii: si autorizatia pentru constructia autostrazii Comarnic – Brasov cand va fi eliberata?
FEDERATIA PATRONATELOR SOCIETATILOR DIN CONSTRUCTII
B-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucuresti
Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94
E-mail: contact@pptt.ro | Web: www.fed-psc.ro
Autor:
Adriana Iftime – director executiv FPSC
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 107 – septembrie 2014, pag. 18
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns