«

»

O noua Aula a Universitatii Politehnice Bucuresti

Share

Proiectant: SC Carpati Proiect SA Bucuresti
Constructor: SC Aedificia Carpati SA Bucuresti 

aula upb foto 8Dupa cum stiti, au trecut ani buni de cand a aparut pe harta Capitalei un campus studentesc de amploare, l-am numit pe cel al Institutului Politehnic, si iata ca forma si compunerea lui actuala “sufera” o transformare a configuratiei prin aparitia unor constructii noi. Se raspunde, astfel, unor cerinte legate direct de evolutia prezenta si mai ales, viitoare a invatamantului politehnic romanesc.

Noile constructii vin sa asigure conditii moderne de pregatire a viitoarelor cadre ingineresti. Una dintre aceste cladiri (pentru ca sunt si altele in lucru), este noua Aula a Universitatii Politehnice Bucuresti, obiectiv pe care vi-l prezentam cu toate elementele care definesc necesitatea, functionalitatea si modalitatile de realizare tehnica a acestui proiect. 

Rememorand, va amintim ca Politehnica din Bucuresti este cea mai veche scoala de ingineri din Romania. Radacinile ei coboara pana la 1818, atunci cand Gh. Lazar a intemeiat, in chiliile manastirii Sf. Sava, prima scoala cu predare in limba romana. La 1 octombrie 1864 ia fiinta Scoala de Poduri si sosele, Mine si Arhitectura care, in 1881, este restructurata sub denumirea de Scoala Nationala de Poduri si sosele, iar la 10 iunie 1920 a fost  infiintata Scoala Politehnica din Bucuresti.

Intre 1885 si 1891 au fost construite cladirile din str. Polizu, diversele corpuri fiind proiectate de Lecomte de Nouilly, Cassien Bernard, Louis Blanc si Nicolae Cerchez.

Actualul campus de pe Splaiul Independentei, inaugurat in 1968, a fost proiectat de un colectiv condus de Octav Doicescu. In siajul acestor predecesori ilustri si in situl cu totul aparte al Politehnicii bucures­tene, inserarea unei constructii noi si competitive este din start o provocare de maxima exigenta.

Conceptul urmarit in realizarea obiectului arhitectural a pornit de la nucleul salii de conferinte cu plan circular si s-a dezvoltat prin integrarea ei intr-un volum piramidal care imbraca sala, permitand, prin planurile inclinate ale fatadelor, o iluminare proprie, optima, care confera o buna vizibilitate cladirii bibliotecii din apropiere. Gandirea functionala, care se poate defini ca „introvertita”, induce o concentrare spre interior, atat la nivel formal, cat si metaforic.

In interiorul unui volum unitar, functiunile aferente se distribuie spatial pe patru niveluri: demisol, parter si doua etaje. Nucleul func­tional il constituie sala de conferinte, amplasata in centrul de greutate al constructiei, toate celelalte spatii gravitand in jurul ei. S-a urmarit o dispunere fluenta a spatiilor, atat in plan orizontal, cat si vertical, conectarea fiind realizata prin intermediul scarilor ample si al lifturilor panoramice. Marele hol de la parter are destinatii multiple: garderoba, grupuri sanitare, zona de asteptare-discutii cu celule alveolare, plasata sub sala mare, un spatiu multivalent care permite organizarea de expozitii, sesiuni stiintifice si alte evenimente.

Iata si cateva date care defi­nesc tehnic Aula din complexul Politehnicii din Bucuresti:

  • Structura de rezistenta este rea­lizata dintr-un tub circular de beton armat, cu diametrul de 34,00 metri, dispus pe conturul salii si o structura metalica amplasata perimetral in zona inchiderilor exterioare de forma poligonala.
  • Tubul cu pereti de beton armat preia cele mai multe dintre sarcinile gravi­ta­tionale ale planseului si toate sarci­nile seismice.
  • Pe conturul tubului planseele laterale ale fiecarui nivel sunt sus­tinute de structura periferica metalica cu stalpi circulari si grinzi din profile metalice.
  • Structura orizontala a salii este realizata dintr-un planseu din beton armat de 20 cm grosime care intersecteaza pe contur peretii circulari ai tubului, de la cota -0.10 pana la cota +7.90; placa de la cota -0.10 este realizata integral din beton. Placile foyerelor de la cotele +3.00 si +8.00 sunt din beton turnat peste tabla cutata si grinzi metalice de sus­tinere. Structura orizontala este formata dintr-o retea de grinzi principale, fixate pe stalpii din teava rotunda de f50 cm si pe tubul de beton armat, avand intre ele grinzi secundare.
  • Structura metalica pentru sarpanta acoperisului este formata din grinzi cu zabrele principale longitudinale si grinzi cu zabrele secundare sau grinzi laminate; peste ele se prevad pane metalice din profile laminate pentru sustinerea panourilor termo­izolatoare de inchidere.
  • Peretii exteriori de inchidere din panouri termoizolatoare sunt montati pe o structura de rigle metalice orizontale, fixate pe stalpii perimetrali prin console metalice.
  • Scarile exterioare principale sunt realizate din beton armat, ca si scarile interioare adiacente tubului, pana la cota +3.00 m; restul scarilor sunt, de asemenea, metalice.
  • Lifturile panoramice au o structura metalica de sustinere.
  • Pentru fundare a fost adoptata o solutie cu benzi continue, armate pe ambele directii. Zona de subsol, reali­zata integral din beton armat, con­­stituie o baza rigida pentru intreaga constructie.
  • Pardoselile din spatiile principale, sala cu gradene cu capacitatea de 1.200 de locuri, holurile (de acces in sala, bufet, grupuri sanitare etc.), spatiile grupurilor sanitare, precum si scara principala de acces sunt gandite a fi din covoare poliuretanice colorate. Ele se vor aplica peste sapele helicopterizate si apoi, peste sapele autonivelante, cu o grosime medie de 6-8 mm. Acest sistem inova­tiv, care are in componenta un strat insonorizant poliuretanic lichid, cu o capacitate de reducere a zgomotelor de pana la 18 dB, asigu­ra confortul de utilizare, dar si parametrii impusi de studiul acustic.
  • Fatadele cladirii, pe toate cele sase fatete, propun un sistem de fatada ventilata personalizata. Prima inchidere este metalica, din panouri sandwich termoizolate, iar cea de-a doua, din placi de fibrociment. Distanta dintre cele doua fatade este de cca. 10 cm iar desenul decupajelor din epiderma exterioara este o trimi­tere la ideea de studiu si meditatie.
  • Cele doua fatade sunt colorate dife­rit, ca si fatadele bibliotecii din vecinatate.

Autor:
prof. univ. dr. arh. Adrian Spirescu
 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 109 – noiembrie 2014, pag. 8



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2014/11/01/o-noua-aula-a-universitatii-politehnice-bucuresti/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.