Antreprenor: Iasicon SA, Iasi
Beneficiar: Consiliul Judetean Neamt in parteneriat cu Primaria orasului Targu Neamt
Proiectant general: Edilproiect SA, Piatra Neamt
Proiectant de specialitate: Institutul National al Monumentelor Istorice
Cetatea Neamt (cunoscuta impropriu sub titulatura Cetatea Neamtului) este o cetate medievala din Moldova, aflata la marginea de nord-vest a orasului Targu-Neamt. Ea se afla localizata pe stanca Timus de pe Culmea Plesului (numita si Dealul Cetatii), la o altitudine de 480 m si la o inaltime de 80 m fata de nivelul apei Neamtului. De aici, strajuia valea Moldovei si a Siretului, ca si drumul care trecea peste munte in Transilvania.
Cetatea Neamt facea parte din sistemul de fortificatii construit in Moldova la sfarsitul secolului al XIV-lea, in momentul aparitiei pericolului otoman. Sistemul de fortificatii medievale cuprindea asezari fortificate (curti domnesti, manastiri cu ziduri inalte, precum si cetati de importanta strategica) in scop de aparare, intarite cu ziduri din piatra, valuri de pamant sau avand santuri adanci.
Cetatea a fost construita la sfarsitul secolului al XIV-lea de Petru I, a fost fortificata in secolul al XV-lea de Stefan cel Mare si distrusa in secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racovita.
Cetatea Neamt a fost inclusa, din anul 2004, pe Lista monumentelor istorice din judetul Neamt, avand codul de clasificare NT-II-m-A-10707.
In perioada 2007-2009, Cetatea Neamt a fost reabilitata cu fonduri europene, prin programul Phare 2004-2006 Coeziune Economica si Sociala, la care s-au adaugat fonduri alocate de Consiliul Judetean Neamt, in parteneriat cu Consiliul Local Targu Neamt. Fondurile europene au fost majoritare, cele doua institutii nemtene avand o contributie de 10% din valoarea lucrarilor.
Studiul de fezabilitate si proiectul tehnic au fost intocmite de un colectiv condus de arhitectii Gheorghe Sion si Corneliu Constantin, din cadrul Institutului Monumentelor Istorice Bucuresti, iar executantii lucrarilor au fost SC Iasicon SA Iasi si SC Proconsult Company SRL Pascani.
Cheltuielile de reabilitare s-au ridicat la 2,5 milioane de euro. Pentru reabilitarea Cetatii Neamt, Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) a decernat societatii Iasicon SA Iasi „Trofeul Calitatii ARACO“.
Pentru inceput sa facem cunostinta cu cateva date despre componentele initiale ale cetatii si cu evolutia schimbarilor care au avut loc in cadrul lucrarilor de reabilitare. S-au realizat: modernizarea drumului de acces pornind cu strada Stefan cel Mare, strada 1 Decembrie si terminand cu Aleea Cetatii; restaurarea intregului ansamblu arhitectonic; iluminarea cailor de acces si a monumentului; constructia de noi cladiri, care sa satisfaca cerintele functionale impuse; amenajarea celor trei parcari existente in apropierea cetatii; alimentarea cu apa si canalizarea.
Cetatea Neamt a fost redata circuitului turistic national si international la 4 iulie 2009. Au fost amenajate cu prilejul lucrarilor de reabilitare 21 de incaperi, printre care sala de sfat si judecata, sala armelor, inchisoarea, camera de provizii, sala de mese, paraclisul etc. In unele camere este recreata atmosfera din vremurile trecute, atunci cand cetatea era locuita. In incaperea care servea ca inchisoare se afla patru manechine, imaginand raufacatori legati cu lanturi. In lunile de dupa deschidere, fortareata a fost vizitata zilnic de circa 500 de turisti, iar sambata si duminica de aproximativ 2.000.
Monumentul Cetatea Neamt este construit din piatra de rau (folosita atat ca elevatie, cat si ca umplutura a zidurilor), piatr[ de cariera (folosita la arcade, pervazuri, piloni si contraforti) si roca de gresie verzuie. Intre cetate si restul platoului se afla un sant de aparare (pe latura de nord). La inceput, in cetate se patrundea pe o poarta („poarta musatina“) aflata pe la mijlocul zidului nordic.
In ceea ce priveste Fortul musatin, acesta are forma unui patrulater cu laturi inegale: latura de nord are 38,50 m, latura de sud 37,50 m, latura de est 47 m si latura de vest 40 m. Zidurile lui sunt groase de aproape 3 m si aveau initial o inaltime de circa 12-15 m, fiind sustinute si consolidate in exterior de 18 contraforti puternici de forma prismatica, ce corespund pe directia zidurilor interioare. In cele patru colturi ale fortului musatin se afla turnuri de aparare, care nu sunt plasate in exteriorul zidurilor ca la cetatile Suceava si Scheia, construite in aceeasi perioada, ci incadrate direct in scheletul de ziduri.
In mijlocul fortului se afla o curte interioara larga, inconjurata de incaperi cu diferite intrebuintari:
- pe latura de est se aflau inchisoarea, monetaria, camera de provizii si cuhnea (bucataria) – la parter si demisol – „neagra temnita“, paraclisul „Sf. Nicolae“, camera de locuit, camera parcalabului si camera domnitelor – la etaj;
- pe latura de vest se aflau sala armelor – la demisol si parter – sala de sfat si judecata, o sala de trecere, un iatac si o camera de taina – la etaj;
- pe latura de sud se afla un lapidarium – la demisol si parter si o terasa – la etaj;
- pe latura de nord nu existau incaperi, aici aflandu-se doar zidul de incinta;
Incaperile din turnuri au plafoane sprijinite pe grinzi groase de stejar, iar celelalte aveau arcade boltite realizate din caramida. In curtea interioara se afla o fantana. Majoritatea incaperilor din cetate erau destinate soldatilor, cetatea avand rol de aparare, ea nefiind locuita de domnitor, de familia sa si de sfetnici apropiati, decat in caz de pericol. In mod obisnuit aici se aflau aproximativ 300 de oameni. Cetatea era vulnerabila pe latura de nord, astfel ca intre zidurile cetatii si Culmea Plesului a fost sapat un sant destul de adanc, sant care trecea prin imediata apropiere a zidului, dupa cum au dovedit sapaturile arheologice.
Stefan cel Mare a poruncit suprainaltarea zidurilor cetatii cu circa 6-7 m si construirea unui zid flancat de patru bastioane semicirculare, pe latura de nord a fortului musatin. Acest zid a incadrat o curte exterioara.
Pentru a evita apropierea dusmanilor de zidurile cetatii si amplasarea de bombarde in apropiere, Stefan cel Mare a taiat legatura dinspre coama dealului, de la nord, printr-un sant de aparare. In cetate se patrundea printr-un pod de acces arcuit, cu o parte fixa si o alta mobila, sprijinit pe 11 piloni din piatra, de forma prismatica, cu o inaltime de circa 8 m.
Partea mobila se afla pe portiunea de pod dintre ultimul pilon si zidul bastionului si se putea ridica, in caz de primejdie, printr-un sistem de scripeti, dar odata trecut de ea existau doua capcane cu trape, cunoscute si sub numele de „curse de sobolani“. Intrarea in fortul musatin se facea printr-o poarta gotica, in arc frant, aflata in turnul de nord-est.
Initial, la cetate se ajungea de pe un drum care ocolea varful Cerdacului, pe care se aflau „parcane“, sub forma de santuri intarite cu palisade. Drumul actual a fost construit abia in anul 1834, in timpul domniei lui Mihail Sturdza.
(Va urma)
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 109 – noiembrie 2014, pag. 4
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns