Si in Romania, dupa 1990, volumul si structura noilor constructii din toate domeniile de activitate au cunoscut elemente noi, specifice economiei de piata, economie subordonata productivitatii, rezistentei si calitatii lucrarilor executate.
Cine a vizitat sau viziteaza santierele de constructii din intreaga tara nu se poate sa nu observe ca pe acestea lucreaza mai putini oameni, preponderente fiind mijloacele si utilajele specializate pe fiecare faza de constructii. Din acest punct de vedere, sistemele de cofrare au un rol deosebit in ceea ce priveste productivitatea, calitatea si eliminarea riscului la care este expusa forta de munca pe santiere.
Utilizarea sistemelor de cofraje DOKA la edificarea noilor investitii este performanta datorita varietatii produselor oferite, sigurantei folosirii lor si, nu in ultimul rand, gratie calitatii lucrarilor executate.
Pentru a detalia cele exprimate mai inainte am apelat la un specialist. Iata, deci, intrebarile noastre si raspunsurile d-nei Adina Bucovici, director general al SC DOKA ROMANIA TEHNICA COFRAJELOR SRL.
Ionel Cristea: Incontestabil, folosirea cofrajelor metalice la turnarea betoanelor asigura o calitate superioara structurilor si o crestere a productivitatii. In aceste conditii, care sunt motivele pentru care, in Romania, mai exista retineri la folosirea cofrajelor metalice?
Adina Bucovici: Motivele utilizarii limitate a cofrajelor profesionale sunt, in principal, de natura tehnica si economica.
Exigente calitative deosebite se impun la relativ putine proiecte si multe neconformitati se pot ”rectifica” prin placarea cu gips-carton.
Discontinuitatile in finantare sunt, de multe ori, anticipate si atunci ritmul de lucru permite utilizarea solutiilor mai simple. Costul mic al manoperei in Romania conduce si el la alternativa ”mai multi dulgheri”, in defavoarea cofrajelor de mare randament.
I.C.: Ce ar trebui facut pentru cresterea ponderii utilizarii cofrajelor metalice in constructii?
A.B.: Este o problema de timp, de consolidare a potentialului firmelor de calitate, de profesionalizare a fortei de munca proprii prin calificarea pentru lucrari mai complexe. Colaborarile unor firme cu forta de munca atrasa ocazional (dupa necesitate) si de regula necalificata sunt in defavoarea calitatii in constructii.
I.C.: Pentru un nespecialist, cofrajele par produse relativ simple, la care progresul tehnic este mai greu de perceput. Si totusi, si in acest domeniu apar produse noi, cu caracteristici superioare. Va rugam sa va referiti la cateva dintre ultimele noutati in domeniu.
A.B.: Procesul inovational la Doka este continuu. Accentul se pune primordial pe sisteme de siguranta muncii in santier, pe modernizarea componentelor cofrajelor conform cu evolutia standardelor Europene si pe sisteme ce maresc performantele tehnice si care conduc la cresterea productivitatii pe santiere. Doka a dezvoltat noi generatii de popi pentru plansee, schele portante tip Staxo 100, schele de lucru auxiliare pentru montarea armaturilor la inaltime – Doka Modul, sisteme de cofrare a planseelor cu suprafete mari Dokadek 30 s.a.
I.C.: In ce masura va confruntati, in domeniul cofrajelor, cu o concurenta neloiala (produse slab calitative, preturi de dumping etc.)?
A.B.: Din pacate inca mai continua sa existe pe piata cofraje care nu au niciun fel de certificare, au, de exemplu, portante necunoscute si necontrolabile; ele tenteaza doar prin pretul de dumping. Exista ”importatori” care cumpara echipamente vechi de la lichidari de firme din vest, echipamente a caror calitate este incerta. Din acest punct de vedere, pretul cel mai mic a devenit aproape unicul criteriu, in detrimentul parametrilor de calitate, care trebuie sa se afle la baza unor constructii rezistente, functionale si eficiente.
I.C.: Din cate cunoastem, in domeniul cofrajelor se practica atat vanzarea cat si inchirierea. Care este, in momentul de fata, in Romania, ponderea unuia sau altuia dintre aceste sisteme?
A.B.: Piata constructiilor a fost in involutie in ultimii 2-3 ani, mai ales din cauza subfinantarilor lucrarilor de infrastructura. Este cunoscut gradul inca relativ mic de absorbtie a fondurilor europene. In aceste conditii, firmele de constructii nu au resurse investitionale si prefera costurile inchirierii cofrajelor, pe care le descarca apoi pe cheltuielile pentru lucrarile respective.
I.C.: Cum a incheiat Doka, din punct de vedere financiar, anul 2014?
A.B.: Contrar evolutiei din sector, Doka a reusit o crestere a cifrei de afaceri semnificativa fata de anul precedent. Lucrari de referinta in 2014, cu participarea echipamentelor Doka, s-au concretizat in realizarea de supermarketuri de mari dimensiuni, centre de afaceri si birouri, statii de epurare si tratare ape uzate, microhidrocentrale etc.
I.C.: Din licitatiile la care participati si din informatiile pe care le aveti, este posibila extinderea folosirii cofrajelor in anul 2015?
A.B.: Toata lumea din domeniul investitiilor trebuie sa inteleaga ca extinderea utilizarii cofrajelor depinde de evolutia volumului lucrarilor de constructii la nivel statal sau privat, in functie de programele pe baza carora se va orienta dezvoltarea pe termen lung a Romaniei. Gradul de utilizare a cofrajelor va creste doar daca va creste ponderea lucrarilor mari ca volum si, mai ales, din punct de vedere al complexitatii.
I.C.: In ce mod si in ce masura programele din infrastructura (rutiera in primul rand) ar putea folosi cofraje specializate pentru a scurta termenele de dare in folosinta?
A.B.: Programele de infrastructura, si cu precadere cele rutiere, presupun utilizarea pe scara larga a cofrajelor. Dar, totul depinde de demararea acestor programe promise de mai multe ori si amanate; de exemplu, Autostrada Comarnic – Brasov.
I.C.: La ce lucrari importante de investitii din 2015 participa Doka?
A.B.: Suntem pregatiti sa participam, cu utilajele din sistemele de cofrare Doka, la majoritatea genurilor de lucrari care se executa in tara noastra. Ne-ar parea bine ca gradul de absorbtie a fondurilor Europene si implicit cel de realizare a programelor de infrastructura sa inregistreze un progres fata de perioadele anterioare.
Autor:
Ionel Cristea
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 111 – ianuarie-februarie 2015, pag. 20
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns