Amenajarea comuna romano-sarba a Dunarii la Portile de Fier II a contribuit, ca si amenajarile hidroenergetice prezentate in numerele anterioare, la edificarea sistemului hidroenergetic national.
Pe baza experientei acumulate si a colaborarii de la executia si exploatarea SHEN Portile de Fier I, in perioada anilor 1971 – 1976 au fost efectuate ample studii de teren si laborator si au fost elaborate o multitudine de analize tehnico-economice legate de realizarea celei de a doua trepte hidroenergetice comune romano-iugoslave. In baza lor, la 19 februarie 1977 s-a semnat Acordul intre Guvernele celor doua tari, pentru utilizarea potentialului hidroenergetic al Dunarii si realizarea SHEN Portile de Fier II la km 862+800 – 875+000.
Acordul a stabilit ca principii: participarea paritara la efortul de investitii si la cheltuielile de exploatare, dreptul la parti egale din puterea si energia produsa si proprietatea exclusiva a fiecarei tari asupra constructiilor si instalatiilor situate pe teritoriul propriu.
Spre deosebire de Portile de Fier I, unde fiecare partener si-a executat integral lucrarile de pe teritoriul sau, la Portile de Fier II realizarea lucrarilor la obiectul principal a fost incredintata organizatiilor de executie ale partii romane, cu exceptia echipamentelor energetice din centrala iugoslava, care au fost asigurate si montate de firme iugoslave. Lucrarile privind lacul de acumulare s-au executat de catre intreprinderile specializate de executie ale fiecarei parti.
Caracteristici constructive: Prin dispozitia adoptata, frontul de retentie este realizat astfel: pe bratul principal al Dunarii, in lungime totala de 1.052,50 m: centrala romaneasca – 190 m; centrala sarbeasca – 194,50 m; barajul deversor sarbesc – 196 m; centrala suplimentara sarbeasca – 78 m; ecluza sarbeasca – 46 m; baraje nedeversoare – 348 m; pe bratul Gogosu, in lungime de 741 m: barajul deversor romanesc – 196 m; centrala suplimentara romana – 70 m; baraje nedeversoare – 475 m; pe privalul natural de pe insula Ostrovul Mare: ecluza romaneasca – 53 m; ecluza de siguranta romaneasca – 19 m; pe malul insulei Ostrovul Mare: diguri de umpluturi – 4.450 m si in lacul de acumulare: digul Ostrovul Corbului – 7.500 m.
Caracteristici energetice: puterea instalata – 2 x 270 MW; debitul instalat – 2 x 4.250 m3/s; cota de retentie – 41,00; caderea medie – 7,45 m; caderea maxima – 12,75 m; caderea minima – 5,00 m; turbine 2 x 10 buc. tip Kaplan, productia de energie in an mediu – 2 x 1.325 GWh.
Caracteristici pentru navigatie: numar de trepte – 1; lungimea sasului principal – 310 m; latimea sasului principal – 34 m; lungimea sasului ecluzei de siguranta – 120 m; latimea sasului ecluzei de siguranta – 14 m; adancimea minima la prag – 5,00 m; gabaritul de aer – 18,00 m; capacitatea convoiului – 9 slepuri x 1.500 t; timpul de ecluzare – 45 min; capacitatea de tranzit – 2 x 25 mil. t/an.
Lacul de acumulare: Uvrajele amenajarii au dus la formarea unui lac de acumulare de 600 mil. m3, care a inundat terenuri (2.655 ha), porturile Turnu Severin, Kladovo si Brza Palanca, cai ferate (7 km), sosele (69 km), retele de telecomunicatii (70,2 km), linii electrice (23 km).
Nivelul normal de retentie este 41,00, dar retentia trebuie astfel dirijata incat, pana la debite de 10.600 m3/s, nivelul apei sa nu depaseasca cota critica 42,00 in sectiunea de control Turnu Severin – Kladovo.
Barajele deversoare: Sunt doua baraje distincte, unul pentru partea sarba, in frontul principal de retentie si unul pentru partea romana, pe bratul Gogosu.
Ambele baraje asigura regularizarea nivelului apei in amonte de baraj, evacuarea gheturilor si impreuna cu centrala si ecluza, evacuarea debitelor mari. Nivelul apei in amonte variaza intre 38,50 si 41,54, iar in aval intre 40,10 si 28,25. Prin campurile deversoare, impreuna cu 50% din turbine se poate evacua un debit de 16.350 m3/s, cu asigurarea de 1%.
Barajele deversoare, insumand 14 deschideri de 21,00 m, cate 7 pentru fiecare parte, sunt de tipul cu prag lat si au inaltimea de 29,00 m. Barajele sunt echipate cu stavile segment de 21,00 x 15,00 m, dintre care cate 3, de pe deschiderile centrale ale fiecarui baraj, sunt prevazute cu clapete de 15,00 x 3,00 m.
Un baraj este format din 7 sectii de beton armat, tip cuva. Radierul de 60,00 m lungime, cu un pinten amonte, adancit in marna de fundatie, este legat rigid de semipilele adiacente, de 3,00 m, rezultate prin practicarea unui rost vertical in fiecare pila. In radier se afla o galerie longitudinala pentru injectii si drenaj.
In aval de radier se afla un bazin disipator de energie, de 25,00 m, din beton armat, prevazut cu dinti si cu un pinten de incastrare in roca. In aval, disipatorul continua cu o rizberma de protectie din blocuri de piatra si beton.
La barajul romanesc, pentru reducerea subpresiunilor, s-a prevazut un avantradier din beton si argila si un sistem de drenaje orizontale care se descarca in galeria de drenaj.
Barajele nedeversoare: Pe bratul principal sunt 3 tronsoane cu inaltime maxima de 24,00 m, astfel: intre barajul deversor si ecluza – 164,00 m, intre ecluza si centrala suplimentara – 75,00 m si intre centrala suplimentara si malul drept – 109,00 m.
Pe bratul Gogosu sunt, de asemenea, 3 tronsoane. Intre malul stang si barajul deversor – 243,00 m, intre barajul deversor si centrala suplimentara – 135,00 m si intre centrala suplimentara si malul insulei Ostrovul Mare – 97,00 m. Toate sunt realizate din balast cu un perete central din beton de 60 cm, incadrat intre filtre.
Tot la capitolul baraje nedeversoare trebuie inclus si digul de protectie de 7,5 km de la Ostrovul Corbului, care inchide un meandru al Dunarii si protejeaza terenurile joase ale incintei. Digul are inaltimea maxima de 10 m si este executat din umpluturi locale etansate spre lac cu un pereu din beton armat.
Pe coronament este amenajata soseaua principala de acces la Portile de Fier II.
(Va urma)
Autor:
ing. Mihai Cojocar
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 112 – martie 2015, pag. 30
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns