DEDAL BAHAMAT: Istorie si constructii. Mausoleul de la Soveja

Finantare: Programul operational regional Sud-Est REGIO
Beneficiar: Unitatea Administrativ Teritoriala a Judetului Vrancea
Executant: Asocierea – lider: SC DEDAL BAHAMAT SRL, – asociati: SC NS CONSART ’96 SRL, SC AG GRUPINSTAL SRL
Proiectant: Asocierea – SC ABRAL ARTPRODUCT SRL, SC LUDOCRIS SRL si SC INTERGROUP ENGINEERING SRL
Perioada derularii lucrarilor: iunie 2009 – noiembrie 2013

Mausoleul de la Soveja este cel de-al patrulea obiectiv din cadrul proiectului „Drumul de Glorie al Armatei Romane in Primul Razboi Mondial”. 

Constructia mausoleului de la Soveja, care are aspectul unei fortarete cu creneluri, a inceput in anii 1922 – 1923, in acelasi timp cu cel de la Marasesti.  Proiectul, aprobat de Societatea Internationala „Mormintele Eroilor“, a fost al unui arhitect italian, dar conducerea lucrarilor a fost acordata arhitectului George Cristinel, cel care a construit si mausoleul de la Marasesti.

Lucrarile de construire au fost terminate in anii 1926 – 1927, dar criptele cu osemintele celor cazuti au fost inchise in 1928 – 1929. Fondurile pentru construire au fost adunate prin Comitetul Femeilor Romane, iar o contributie importanta au avut-o locuitorii Sovejei.

Mousoleul a fost construit cu piatra din vaile din zona (o gresie cu rezistenta acceptabila). Ulterior a fost ridicat muzeul care sa adaposteasca o serie de documente, arme si echipament militar din perioada primului razboi mondial.

Cutremurele succesive, dintre care cele mai puternice au fost in anii 1940, 1977, 1990, dar si actiunile apelor meteorice si fenomenului de inghet-dezghet, au produs o serie de avarii care au impus interventii de-a lungul timpului.

Cladirea mausoleului este executata din zidarie portanta de caramida si piatra, placata la exterior, pe mo­delul opus incertum, cu piatra cioplita groasa.

In general, placajul din piatra (gresie locala), se prezenta accep­tabil la momentul inceperii lucrarilor de restaurare, mai putin in zona laterala de nord, la cele trei goluri de ventilare, unde s-au constatat des­prinderi locale ale placajului care mascheaza buiandrugul din profil metalic si soclurile turnuletelor. Aici erau desprinse pietre la partea superioara, iar fixarile cu mortar de ciment erau defectuoase.

Principalele lucrari executate la cladirea mausoleului au fost:

• Injectarea fisurilor descoperite in zidarie;
• Consolidarea sar­pantei cu scoa­­be si clesti;
• Scurtarea stresinii pe o parte din lateralele si in fata constructiei;
• Executia asterelii suport pentru sorturile late din tabla;
• Executia integrala a invelitorii, a jgheburilor, a burlanelor si a sortu­ri­lor din tabla;
• Refacerea hidroizolatiei peste osuar si a canalelor de ventilare in bolta acestuia;
• Hidroizolatia verticala pe pere­tele de vest al osuarului;
• Lucrari de pietrarie exterioara: plombari, rostuiri, curatiri, biocidari, desalinizari, hidrofobizari la fatade, refacerea parapetelor din piatra si pavimentului de la terasa osuar;
• Reparatii ale pardoselilor din dale mozaicate;
• Repararea tamplariei metalice si montarea de geamuri si registre de reglaj pentru ventilare.

Pentru a reda imaginea initiala a mausoleului s-a rectificat acoperisul iar jgheaburile au fost trecute pe dupa crenelurile ce se ridica pe zidaria exterioara peste nivelul acoperisului. Peste cornisa, intre creneluri si pana sub jgheab s-a batut astereala pe care s-a montat sortul din tabla. Pe cornisa din piatra din fata celor trei frontoane, cat si pe acestea, s-au montat copertine din piatra fatuita.

Peste osuar s-a refacut hidroizolatia. Desfacerea straturilor acestei terase s-a facut pana la nivelul placii din beton armat. Dupa ce s-au executat cele doua strapungeri ale placii si boltii de caramida, pentru a rea­liza canalele de ventilare si dupa turna­rea cosurilor din beton ale acestor canale, s-a trecut la executia hido­izolarii cu membrana dubla tip Pluvitec, peste o sapa de egalizare amorsata cu solutie bituminoasa.

Peste hidroizolatie s-a montat o panza geotextil si stratul drenant din pietris, peste care s-a remontat pavimentul din dale de piatra. In laterale, dupa ridicarea zidariei de piatra a parapetului s-a executat racordul hidroizolatiei.

Parapetele din zidarie de piatra s-au executat pe o centura din beton armat de conexiune. La tur­narea cen­turii s-a montat din 70 cm in 70 cm cate un capat de teava de PVC, la nivelul inferior al centurii, in vederea asamblarii ulterioare a stuturilor din teava de plumb pentru scurgere. Sub racordul hidroizolatiei la parapete s-a montat cate o fasie din tabla de plumb lata de 60 cm, care a fost strapunsa de stuturile de plumb cu cositorire. Peste parapetele din zida­rie de piatra a fost turnata o coper­tina din beton armat ancorata cu otel beton in zidaria de piatra.

Cat priveste paramentul din piatra al mausoleului, acesta a fost restaurat astfel: mai intai s-a indepartat tencuiala in bosaje de pe soclu pe laterale, apoi s-au curatat in profun­zime rosturile de resturi de mortar si chituri diverse si  s-au desfacut portiunile de tencuiala din mortar de ciment executat pentru protec­­tie pe partea inclinata a zidariei soclurilor.

Zidaria de piatra a fost reabilitata prin plombari si rezidiri partiale unde era cazul dupa indepartarea tencuielii de pe soclu. S-au aplicat tratamente de curatire a pietrelor la inverzire si scoaterea petelor din chituri si vopsele, cat si tratamente de desalinizare. S-a facut o rostuire a zidariei cu mortar special pe baza de var. Pe suprafetele inclinate expuse ale soclurilor si contraforturilor s-au montat copertine din piatra fatuita.

S-au aplicat tratamentele contra inverzirii  si  de hidrofobizare.

La interior, tencuiala mozaicata buceardata de pe peretele de la intrare a fost spalata si desalinizata in zonele in care s-a constatat aparitia de saruri pe fata tencuielii. Arcele cu acelasi gen de tencuiala, care erau zugravite, au fost spalate de zugraveala si tratate pentru a-si recapata aspectul initial. Dupa terminarea lucrarilor de injectari la pereti si a instalatiilor electrice s-au facut reparatii la tencuiala interioara.

Panourile din piatra, cu numele celor cazuti in lupte, au fost curatate, iar scrisul refacut cu auriu.

Tamplaria metalica a fost revizu­ita in intregime. In spatele tamplariei cu plasa metalica din golurile de ventilare de pe lateral s-au montat grile de reglaj ventilare avand si rol de a preintampina patrunderea precipitatiilor.

Pardoseala din dale mozaicate gri cu chenare din dale negre a fost reparata prin inlocuirea dalelor fisu­rate si reabilitarea rosturilor cu mortar special.

Lucrarile de la cladirea muzeului au constat in: consolidare la nivelul fundatiilor, a planseului de peste parter, tencuieli armate, instalatii sanitare, termice si electrice noi, goluri noi de usi, inchidere goluri, compartimentari usoare si refacere tencuieli interioare driscuite, reface­re sarpanta din lemn de brad si a invelitorii din tabla zincata, izolarea termica la nivelul podului, placarea peretilor exteriori cu polistiren extrudat si tencuiala subtire tip Baumit, refacere pardoseli, reparatii soclu placat cu piatra, trepte exterioare si parapete piatra, executie balustrada lemn la pridvor.

Punctul public de informare, vanzari bilete, pliante si grupuri sani­tare a fost gandit si executat in vecinatatea intrarii inspre incinta muzeului si a mausoleului dinspre statiune, similar celui de la Marasesti.

Lucrarile exterioare, in afara celor amintite, de dren perimetral cu filtru invers, mai cuprind:

• Parcaje cu imbracaminti asfal­tice, alei noi si platforme pietonale din dale si lespezi de piatra si de beton mozaicat spalat;
• Reparatii pavaj din bolovani de rau si platforme din piatra, trepte masive si podeste pavate cu piatra la esplanada;
• Reparatii parapete din zidarie de piatra, banci din beton tencuite si portite metalice.

Dupa toate lucrarile mentionate si executate, Mausoleul si Muzeul din Soveja dau prestigiu si maretie zonei, desteptand in sufletele fie­ca­rui vizitator al Sovejei un sentiment de serioasa si profunda inaltare morala.

Autor:
Dumitru Bahamat – director DEDAL BAHAMAT Galati 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 114 – mai 2015, pag. 62