HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea sistemului hidroenergetic national (VII). Amenajarea bazinului raului Lotru (jud. Valcea)

Amenajarea bazinului raului Lotru, impreuna cu celelalte amenajari prezentate anterior in Revista Constructiilor, este o alta investitie importanta executata de societatea S.C. Hidroconstructia S.A., care a contribuit la edificarea sistemului hidroenergetic national. 

Cu o lungime de 76 km, raul Lotru este principalul afluent al Oltului, caruia, in perioada de ape mici, ii furnizeaza o treime din debite. Raul Lotru izvoraste din lacul de origine glaciara Galcescu din muntii Parang, la o altitudine de peste 2.100 m si se varsa in Olt in dreptul localitatii Brezoi, acumuland, la randul sau, o serie de afluenti dintr-un bazin hidrografic de 1.024 km2. Amenajarea potentialului hidroenergetic, estimat la 650 MW si 1.400 GWh/an, a inceput in anul 1965, prin atacarea lucrarilor de organizare de santier, a barajului Vidra si centralei Ciunget.

Amplasata in depresiunea Lotru, depresiune cu origine tectonica, acumularea Vidra indeplineste doua conditii naturale deosebit de favorabile din punct de vedere hidroenergetic: posibilitatea stocarii unui volum de pana la 340 mil.m3 acumulat la cota de aproape 1.300 mdM si posibilitatea amenajarii unei caderi brute de 809 m, amenajabila intr-o singura treapta. Si conditiile geologice au fost favorabile, fiind vorba, preponderent, de gnaise si paragnaise, mai mult sau mai putin alterate.

Amenajarea hidroenergetica a raului Lotru, care este cea mai mare si mai complexa amenajare de pe raurile interioare din tara si una de referinta pe plan mondial, cuprinde 7 acumulari, 35,4 km de aductiuni principale, fortate si de fuga, 3 centrale hidroelectrice si 3 MHC-uri, 83 captari la firul apei, cca. 149 km de aductiuni secundare si canale, 3 statii de pompaj si multe alte lucrari conexe si colaterale.

Acumularea se realizeaza prin aportul apelor raului Lotru, 4,280 m3/s, dar si al unor bazine hidrografice limitrofe sau din aval care, gravitational sau prin pompaj, mai aduc 5,794 m3/s din derivatia nord, 7,514 m3/s din derivatia sud si 0,670 m3/s din derivatia vest. Pe traseul aductiunii principale mai sunt 4 captari care aduc la randul lor 0,442 m3/s. Debi­tele derivate au o contributie de 77,1% din debitul total acumulat, fata de 22,9% cat are raul Lotru in sectiunea de barare.

Valorificarea energetica a debitelor acumulate in lacul Vidra s-a realizat in trei trepte de cadere situate intre cotele 1.289 mdM si 300 mdM, in centralele Ciunget, Malaia si Bradisor, amplasate descendent pe parcursul a 22 km. Puterea totala instalata in centrale este de 645 MW, care produc, intr-un an hidrologic mediu, o energie de 1.367 GWh.

Barajul Vidra si CHE Lotru (Ciunget) 

Amplasat pe cursul superior al raului Lotru, in cheile Vidra de la iesirea din depresiunea Lovistei, la cca. 30 km amonte de localitatea Voineasa, barajul Vidra este un baraj de anrocamente de 121,50 m inaltime, cu nucleu central din argila, protejat cu filtre si zone de tranzitie din material aluvial. Etansarea este continuata in roca de baza printr-un voal de etansare de 57 m adancime. Roca de fundare este constituita din gnaise oculare tip „Vidra” si paragnaise pe versantul stang si in albie, alterate pana la adancimi de 40 – 50 m pe versantul drept. Cota coronamentului este la 1.293 mdM, ceea ce il situeaza pe locul 3 in tara, dupa Bolboci si Galbenu.

Principalele caracteristici: baraj din anrocamente cu miez de etansare din argila; inaltimea – 121,50 m; lungimea la coronament – 350 m; volumul barajului – 3,550 mil.m3; volumul acumularii – 340 mil.m3.

Aductiunea principala: Priza de apa amplasata in versantul drept, in imediata apropiere a barajului Vidra, este constituita dintr-un ansamblu din beton armat, tip trompa, cu 4 deschideri de acces al apei, prevazute cu gratare mobile tip sertar.

Debitele acumulate in lacul Vidra sunt dirijate la centrala Ciunget printr-o galerie de aductiune de 13.719 m, de tipul sub presiune, care este continuata pana la hidroagregate, cu o galerie fortata de 1.350 m, dimensionate pentru un debit de 80 m3/s. Pe traseul aductiunii principale sunt captate apele paraielor Manaileasa, Nopteasa, Rudareasa I si II.

Castelul de echilibru, amplasat intre aductiune si fortata de tip diferential cu diafragma, este format din doua camere subterane, put vertical deversant si o camera superioara aeriana. La cca. 50 m aval de castelul de echilibru se gaseste caverna casei vanelor fluture cu Ø=4,00 m. Sunt 2 vane cu timp de inchidere de 2 minute.

Vanele sferice sunt amplasate intr-o caverna de 4,50 x 9,50 x 50,00, dispusa paralel cu sala turbinelor, deasupra galeriei de fuga si sunt montate pe ramificatiile care fac legatura intre galeria fortata si turbine, cate doua pe fiecare turbina. Timpul de inchidere este de 2 minute.

Centrala hidroelectrica Ciunget este situata pe valea raului Latorita, in perimetrul localitatii Ciunget. Amplasata subteran la 140 m adancime sub talvegul raului, caverna salii masinilor masoara 130 m lungime, 18 m latime si 35 m inaltime. Un tunel lung de 1.140 m (sectiunea de 32 m2)  si panta de 10% serveste pentru accesul principal. Accesul secundar se practica printr-un tunel orizontal de 320 m lungime si un put de 145 m.

Centrala este echipata cu 3 agregate Pelton cu ax vertical de 170 MW fiecare si produce intr-un an hidrologic mediu 1.100 GWh.

Parametrii tehnici ai centralei Ciunget ii confera urmatoarele functiuni caracteristice: centrala de varf pentru acoperirea zonelor variabile ale curbei de sarcina; participarea la reglajul puterii si al frecventei in Sistemul Energetic National, putand functiona atat in regim de generator cat si in regim compensator sincron; centrala de interventie putand intra in functiune in 4 – 5 minute; atenuarea undelor de viitura in perioadele de ape mari.

Debitele turbinate sunt dirijate si restituite in albia raului Lotru printr-o galerie de fuga cu nivel liber, lunga de 6.500 m, continuata cu un canal trapezoidal. Pe ultimii 1.000 m, galeria este suprainaltata cu un metru, pentru a se evita punerea sub presiune la niveluri mari ale lacului compensator din aval.

Lucrarile au inceput in anul 1966 prin atacarea organizarii de santier, in anul 1972 a fost pus in functiune primul hidroagregat, iar in 1975 cel de al treilea.

Autor:
ing. Mihai Cojocar 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 114 – mai 2015, pag. 8