Proiectul care face obiectul prezentului articol se situeaza in zona localitatii Lazaret, pe tronsonul de drum DN 7, intre km 239+500 – 246+230 si km 246+300 – 246+500. Drumul asigura legatura intre orasele Ramnicu Valcea si Sibiu, beneficiarul investitiei fiind Directia Regionala de Drumuri si Poduri Brasov.
Din punct de vedere al stabilitatii terenului s-au ridicat urmatoarele probleme:
- pe anumite zone drumul e incadrat de un versant stancos cu perete aproape vertical, stanca fiind fisurata si avand potential ridicat de desprindere;
- pe zone intinse exista un zid de sprijin tip rambleu, cu elevatii naruite;
- zone intinse au afuiri la piciorul zidului de sprijin al debleului aflat in vecinatatea raului Olt.
Pentru a se evita lucrari sub circulatie, in zonele cu ziduri de sprijin puternic degradate de pe partea dreapta s-a optat pentru solutia de dublare a acestora cu lucrari noi executate spre cursul Oltului. Aceste lucrari de sprijinire s-au executat fara sustineri costisitoare ale terasamentelor si fara a deranja suplimentar traficul rutier pe sectorul de drum afectat.
In functie de situatia existenta pe fiecare sector, masurile de prevenire si/sau protectie au constat in ranguirea versantilor si curatarea vegetatiei, protejarea si consolidarea lor cu sisteme de plasa ancorata realizata din otel de inalta rezistenta (4.700 m2), instalarea de sisteme pasive, tip bariere de protectie impotriva caderilor de pietre (170,0 ml), pentru energii cinetice de impact de 1.000 kJ si 2.000 kJ, precum si bariere de protectie impotriva torentilor.
Barierele de protectie impotriva caderilor de pietre, avand in componenta plasa din otel de inalta rezistenta, absorb energia cinetica rezultata in urma desprinderilor / caderilor de pietre de pe versant, absorbtia realizandu-se prin deformatii elasto-plastice. Acestea constituie o alternativa economica la solutiile rigide de protectie (copertine, structuri de retentie).
Pentru determinarea energiei cinetice si deci a tipului de bariera, s-au executat, cu ajutorul unui aparat laser (telemetru), cateva sectiuni transversale ale versantului prin zonele considerate ca fiind cele mai periculoase. Pe baza lor, utilizand programul Rockfall 6.1, s-au facut simulari de caderi de pietre, simulari care, prin metode probabilistice, au furnizat o serie de informatii legate de traiectoria blocurilor de piatra, de salturile maxime ale acestora sau despre energiile cinetice maxime. In urma interpretarii rezultatelor obtinute, s-a recomandat dispunerea unei bariere de o anumita capacitate energetica, cu o inaltime corespunzatoare.
In cazul de fata, s-au dispus sisteme care pot absorbi energii de 1.000 kJ si respectiv 2.000 kJ, avand inaltimi de 4,0 m si respectiv 5,0 m.
Odata ce amplasamentul barierei a fost identificat si marcat, s-a recurs la executia ancorajelor. Tehnologia de foraj utilizata a fost de tip roto-percutant iar materialul de injectie de tip suspensie de ciment. Dupa ce suspensia de ciment a atins rezistenta minima, conform proiect, s-a trecut la fixarea placilor de baza, urmata de instalarea, cu ajutorul unei macarale, a stalpilor. S-au montat si tensionat cablurile de ancorare amonte aferente stalpilor, urmand cablurile superioare si inferioare de suport. S-a fixat de ele plasa si s-au conectat panourile de plasa intre ele. In final, s-au facut reglaje fine ale cablurilor, astfel incat unghiul facut de bariera si linia versantului sa se incadreze in intervalul specificat in manualul sistemului.
Pentru preluarea materialului (granular / noroios), antrenat pe vale de torenti, s-a dispus, de asemenea, un sistem pasiv de protectie. Din punct de vedere constructiv, sistemul are elemente similare cu cele ale sistemelor de tip bariere flexibile impotriva caderilor de pietre: cabluri de fixare, elemente de franare, plasa inelara din otel de inalta rezistenta si ancore pentru fixarea cablurilor suport. Diferenta consta, insa, in modul de calcul pentru dimensionarea acestor bariere.
Barierele de protectie impotriva torentilor preiau cu succes incarcari statice si dinamice mari. Fiind sisteme deschise, ele retin materialul transportat de torent, permitand, in acelasi timp, drenarea apei. Instalarea lor necesita un numar redus de echipamente si manopera, micsorand considerabil costurile si perioada de executie.
In urma calculului de dimensionare cu soft-ul DEBFLOW, pus la dispozitie online si in mod gratuit de producatorul sistemelor de protectie, a rezultat necesitatea instalarii unei bariere cu plasa inelara de tip VX080-H3, corespunzatoare unei presiuni maxime admisibile de 80 kN/m2 si avand 3,0 m inaltime. Deschiderea la partea superioara a fost de 16 m.
Amplasarea barierei de protectie impotriva torentilor (Foto 4) s-a facut la aproximativ 23 m de camera de cadere existenta in acostamentul drumului. S-a ales aceasta solutie in urma optimizarii pozitiei din punctul de vedere al volumului materialului aluvionar capabil a fi retinut in conditii de siguranta in spatele barierei. Astfel, capacitatea de retentie obtinuta a fost de 186 m3.
Capacitatea maxima de retentie a unei bariere este dependenta de topografia (deschiderea si adancimea vaii si inclinarea talvegului) vaii amonte de locul instalarii barierei. Experienta releva faptul ca gradientul de depozitare in spatele barierei corespunde la 2/3 din gradientul torentului initial, inaltimea remanenta a barierei fiind de 3/4 din inaltimea initiala.
Autori:
dipl. ing. Marius Bucur – Geobrugg AG Geohazard Solutions, Romania
dipl. ing. George Corbescu – Geobrugg AG Geohazard Solutions, Elvetia
Contact:
Geobrugg AG – Geohazard Solutions
Str. Zizinului, Nr. 2 – RO-500414 Brasov, Romania
Tel./Fax: +40 268 317 187
www. geobrugg.com
info@geobrugg.com
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 118 – septembrie 2015, pag. 14
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns