Aditivii pentru betoane au o istorie de cateva milenii. In perioada 300 i.Hr. – 476 d.Hr. se utilizau ca aditivi: grasimea de origine animala, laptele sau sangele pentru a creste proprietatile puzolanice ale cimentului.
Un bun exemplu al acestor structuri este cladirea Pantheonului din Roma. Comandata initial de Agrippa, a fost finalizata in timpul imparatului Hadrian in anul 126 d.Hr. Desi domul are o inaltime de 43,3 m si au trecut 1889 de ani de cand a fost ridicat, este inca cel mai mare dom din lume realizat din beton fara armatura.
Cine beneficiaza de pe urma folosirii aditivilor pentru betoane?
Utilizarea aditivilor pentru betoane reprezinta o actiune cu beneficii pentru toti cei implicati:
Beneficiarul – obtine structuri durabile cu durata de folosire mai mare si finisari arhitecturale de mare calitate folosind betoane speciale. Obtine reduceri ale timpului necesar constructiei, diminuari de costuri si, per ansamblu, proprietati mai bune ale designului cladirii.
Constructorul – folosind betoane speciale, precum betonul autocompactant (SCC), reduce timpul necesar constructiei, micsoreaza costurile si imbunatateste parametrii de sanatate si securitate in munca. Folosirea altor aditivi speciali, precum cei de impermeabilizare, accelerare sau intarziere a prizei duc, de asemenea, la reducerea costurilor si eficientizarea constructiei.
Producatorul de betoane – vinde beton de calitate superioara, special proiectat conform cerintelor constructorului si care se potriveste perfect cu aplicatia. Poate crea amestecuri de beton mai eficiente din punct de vedere al costului, optimizand cantitatea de ciment folosita.
Tipurile de aditivi
Cea mai mare descoperiere a avut loc in anul 1930, odata cu introducerea banalului aditiv plastifiant ce utilizeaza tehnologia lignosulfonatilor. Acesti plastifianti sunt folositi in productia curenta de beton si in zilele noastre si asigura o reducere a apei de 5-12%, oferind fie cresterea rezistentei, fie o lucrabilitate mai mare. Dezavantajul major este acela ca reducerea apei este mica in comparatie cu cea oferita de superplastifianti, iar supradozarea accidentala poate duce la o intarziere mare a prizei.
Urmatoarea mare modificare in tehnologia aditivilor plastifianti a venit in anii `70 -`80, odata cu introducerea aditivilor superplastifianti pe baza de melamina si a celor pe baza de naftalensulfonati. Acesti aditivi au proprietati superioare, oferind o reducere mai mare a apei si o mai buna lucrabilitate. Tehnologia aceasta se bazeaza pe respingerea electrostatica pentru a deflocula particulele de ciment. Cele doua tipuri de aditivi reduc apa folosita cu pana la maximum 25%.
Apoi, la sfarsitul anilor ’90, a fost introdusa tehnologia pe baza de policarboxilati care functioneaza prin respingerea fizica a granulei de ciment, in loc de a se baza pe respingerea electrostatica. Acest lucru ofera un control mai bun asupra intregului proces deoarece structura polimerica a policarboxilatilor poate fi controlata. Reducerea de apa, lucrabilitatea si timpul de priza pot fi controlate mai precis. Reducerea apei poate ajunge pana la 40%. Acesti aditivi sunt folositi si in tara noastra, mai ales in proiecte mari de infrastructura sau in industria de prefabricate.
In mod obisnuit, producatorii de betoane din tara noastra utilizeaza aditivi plastifianti pe baza de lignosulfonati, insa beneficiarii si constructorii cer, deseori, un nivel de performanta ridicat pentru beton, astfel incat producatorul trebuie sa foloseasca si aditivi superplastifianti. Aditivii de ultima generatie (puternic reducatori de apa) permit obtinerea de performante superioare, insa sunt sensibili la dozaj si se pot dovedi dificil de utilizat; din acest motiv, daca aplicatia nu cere un beton de o inalta calitate, cu rezistenta mare si lucrabilitate indelungata, folosirea aditivilor de acest tip pentru productia de fiecare zi nu se justifica.
Producatorii de aditivi au incercat sa puna ceva intre plastifiantul simplu (WRA = water reducer admixture) si superplastifiantul puternic reducator de apa (HRWR = high range water reducer), iar cercetarea tehnologica a dus la aparitia aditivilor mediu reducatori de apa (MRWR = mid-range water reducer). Desi nu exista o definitie separata in EN 934-2, se stie ca acest tip de aditivi ofera, de regula, o reducere a apei cuprinsa in intervalul 12 – 18 %. Folosirea aditivilor MRWR, in locul celor WRA, aduce multe beneficii. Pot fi folositi la dozaje semnificativ mai mari fara riscul intarzierii prizei. Dozajele mai mari permit o reducere mai mare a apei, aducand un beneficiu financiar prin folosirea unei cantitati mai mici de ciment.
Comparativ cu traditionalii WRA, aditivii MRWR vor da betonului rezistente timpurii si finale mai mari. De asemenea, ei sunt foarte usor de folosit, lucru ce ajuta producatorul de beton sa controleze lucrabilitatea betonului care va fi pus in opera inca de la productia sa. Acest avantaj contribuie la reducerea necesitatii de a adauga apa in situ. Controlul suplimentar da atat producatorului cat si constructorului siguranta ca specificatiile cerute de beneficiar si de proiectant vor fi respectate.
Deoarece betonul este produs cu un raport apa/ciment mic, fisurile de contractie sunt reduse.
Iridex Group Plastic produce si distribuie pe piata din Romania aditivi pentru betoane de peste 15 ani. Aditivii produsi de societatea noastra acopera intreaga gama de betoane necesare pentru constructii civile, constructii industriale, drumuri si poduri, bazine de retentie a apei, aductiuni de apa etc.
Deoarece dorim sa ne pozitionam ca furnizori de solutii, in detrimentul pozitiei de simplu producator de aditivi, oferim, in mod gratuit, asistenta tehnica pentru proiectarea betonului optim necesar unui proiect dat.
Gama de aditivi MRWR produsa de Iridex Group Plastic se numeste Irideplast®. Un exemplu de aditiv ce face parte din aceasta gama este Irideplast® MWR2.
Iata si un exemplu de beton realizat cu aditivul Irideplast® MWR2:
Autor:
Lucian Balaceanu – Manager al Diviziei Aditivi pentru Betoane, Iridex Group Plastic
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 118 – septembrie 2015, pag. 8
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns