Cand se spune ca roata se invarteste si mai ales cand iti aduce noroc, este o satisfactie launtrica in primul rand, dar poate si una materiala, mai ales cand in zilele de dupa 1990 fiecare dintre noi am sperat ca norocul sa fie de partea noastra, a tuturor.
…Ne-norocul ce poate fi, decat inversul celor amintite mai inainte?
Din pacate, nenorocul a fost mult mai prezent in viata noastra, a celor multi, pentru ca… pentru ca…
Punctele de suspensie exprima destul de clar ca “roata” s-a invartit de cele mai multe ori in defavoarea lor si consistent in favoarea “baietilor destepti”. De aici si inventata “lege a invartitilor”, o lege omniprezenta in perioada pe care o traversam in ultimii 25 de ani. Asadar, cine poate, oase roade, cine nu, nici carne moale!
Ei, “baietii destepti” adica, puternic infipti in averea tarii, au facut tot ceea ce au putut, si dupa rezultate s-a vazut ca au putut, creand gasca nababilor care ne inconjoara si ne sfideaza etaland ori de cate ori este cazul, aratand ca ei sunt cei care au reusit in afaceri pentru ca au detinut si detin tehnica eficientei specifica societatii capitaliste. Noua, celor mai putin cunoscatori in aceasta “maiestrie”, ne miroase de la o posta faptul ca tehnica lor n-a fost alta decat insusirea prin frauda la drumul mare a ceea ce era capital al Statului, capital care este acum nedrept in buzunarele lor burdusite. Si pentru ca spuneam de “legea invartitilor” este clar ca blestemul “pleaca ai nostri, vin ai nostri” ne va urmari sine-die atata timp cat unii neavizati sau ignoranti vor fi prada fatalitatii, adica „asta este si n-avem ce face“. Atunci sa nu ne mai plangem pentru ca ne meritam soarta.
Ce este mai trist, este faptul ca si atunci cand sunt semne de mai bine, semne clare ca se poate accede la o viata decenta in urma unor rezultate palpabile, acceptam tacit, chiar, schimbarea… puterii, ca asa vor unii politicieni carora nu le este suficient cat au pradat.
Roata norocului pentru unii si aceiasi imbuibati, se invarteste fara noroc pentru cei care, de fapt, creeaza bunurile si fondurile din care ei se infrupta fara pic de jena.
Asa ca, in continuare, cei multi tanjesc dupa un trai decent. Guvernul ultimilor trei ani a demonstrat concret ca daca nu se fura sau se fura mai putin, exista resurse suficiente pentru a inlatura insatisfactiile sociale legate de remunerari, educatie si sanatate, ca sa amintim doar de cele unde sunt destule neconcordante in raport cu scopurile unei societati europene in adevaratul sens al cuvantului.
Cei ce tot “rontaie” cuvinte ametitoare prin neclaritatea lor si insistenta pentru a ne convinge ca numai ei sunt eficienti, desi au aratat in ultimii zece ani de ce sunt in stare, ar trebui sa faca “ciocul mic”, cum se spune, pentru ca mai devreme sau mai tarziu fiecare pasare pe limba ei piere.
Acum in ciuda faptului ca situatia generala nu este una care sa ne satisfaca sau sa ne dea linistea pentru a construi ceva peste harababura ultimilor 25 de ani, la ordinea zilei se repeta la nesfarsit sarabanda catuselor. Totul ar fi bine si corect daca acest lucru ar avea o finalitate pozitiva pentru statul roman. Dar, timpul trece si nimic nu se recupereaza din ceea ce s-a furat, si asa autorii furturilor isi duc pe mai departe viata lor obisnuita de huzur, afaceri oneroase si trai pe picior mare. De averile lor nu se atinge nimeni si… circul cu anticoruptia isi adauga neincetat noi si noi acte hilare!
Autor:
Ciprian Enache
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 119 – octombrie 2015, pag. 3
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns