RESTART CONSTRUCTII 2015: Noua Lege a achizitiilor publice

Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii – FPSC a organizat recent conferinta RESTART CONSTRUCTII 2015 avand ca teme de dezbatere: simplificarea legislatiei in do­meniu, lipsa de flexibilitate in interpretarea prevederilor legale, modi­ficari legislative succesive insuficient analizate si explicate, interpretarea neunitara a preve­derilor legale, dar si indru­marea insuficienta a autorita­tilor contrac­tante si a operatorilor economici.

Evenimentul s-a aflat la a II-a sa editie si a reunit cei mai mari jucatori din sectorul constructiilor, un bun prilej de a discuta despre noua “Lege a achizitiilor publice”, despre relansarea investitiilor in acest sector, dar si despre accesarea fondurilor UE.

La RESTART CONSTRUCTII 2015 au participat peste 200 de specialisti in domeniu, aceasta  fiind cea mai importanta intalnire a constructorilor, furnizorilor de materiale, arhitectilor si companiilor conexe, alaturi de autoritati si presa.

Temele extrem de importante, precum proiectul de lege a achizitiilor publice si impactul acesteia asupra investitiilor, efectele pe care le-ar avea simplificarea legislatiei in acest caz pentru mediul de business sunt elemente la care se refera dl Cristian Erbasu, presedinte al Federatiei Patronatelor din Constructii, in interviul pe care i l-am solicitat dupa incheierea evenimentului RESTART CONSTRUCTII 2015.

Redactia: In ce masura, la conceperea noii Legi a achizitiilor publice, s-a tinut cont si de propune­rile expertilor, consultantilor si companiilor de constructii?

Cristian Erbasu: Noua forma a acestei legi a avut, in prima faza, un singur scop, acela de a racorda legislatia romaneasca in domeniul achizi­tiilor publice la cea europeana; mai precis, s-a urmarit implementrea directivelor UE in continutul Legii achi­zitiilor publice. Desi reprezentantii societatilor care activeaza in constructii (asociatii profesionale sau patronale) au facut destul de multe propuneri si observatii, fara a fi contrazisi de autoritati, acestea nu s-au regasit in ultima forma a legii care a plecat spre parlament, justificandu-se ca ele se vor regasi in legislatia secundara si tertiara, ce urmeaza a fi discutata, de comun acord, in perioada urmatoare.

Red.: Care dintre problemele cu care se confrunta, in prezent, societatile de constructii considerati ca vor fi rezolvate de noua Lege a achizitiilor publice, aflata acum in dezbatere, si in ce mod?

C.E.: E greu de spus, in acest moment, cate din problemele trecutului vor fi rezolvate de noua forma a legii. Exista chiar voci care spun ca noua forma este si mai complicata, mai greu de aplicat si cu destul de multe articole neclare. Fiind o lege noua, departe de a fi una simpla si usor de aplicat, exista riscul ca, in prima perioada dupa intrarea ei in vigoare, sa fie foarte multe confuzii, neintelegeri si prin urmare, interpretari diferite de catre autoritati diferite. Pentru a evita, totusi, un eventual haos este absolut necesar ca normele de aplicare ale legii sa fie mult mai simple, mai clare si sa apara intr-un timp suficient de scurt.

Red.: Una dintre problemele importante reclamate de societatile de constructii, in prezent, este aceea de castigare a licitatiilor cu pretul cel mai mic. Prin noua lege a achizitiilor publice se va renunta, pro­babil, la o asemenea prevedere. Totusi, daca acum ne confruntam cu zeci, sute de contestatii, nu considerati ca aceasta schimbare va ingreuna si mai mult sistemul licitatiilor? Ce ar trebui facut pentru a se evita o asemenea situatie?

C.E.: Si pana acum legea permitea desemnarea castigatoarei unei licitatii pe criterii tehnico – econo­mice, insa acest lucru era evitat de autoritati, deoarece aveau o oarecare teama sa-si asume responsabilitatea de a elimina firme care veneau la licitatie cu valori nejustificat de mici. Pana cand acele firme, care vin cu preturi de dumping, fara a mai fi ulterior capabile sa si execute acele contracte, nu vor fi eliminate, vom avea mereu probleme in piata construc­tiilor chiar daca „Legea achizitiilor publice” se va modifica. In primul rand companiile care activeaza in constructii trebuie sa aiba o certificare prin care sa li se stabileasca capabilitatea tehnico – economica. Aceasta certificare trebuie sa se faca periodic (o data la 3 ani) de catre o comisie de experti, asupra carora sa nu poata plana nicio urma de incompetenta sau de interes in favoarea vreunei companii. O alta proble­ma care trebuie solutionata este aceea de a se profe­sio­naliza comisiile de evaluare, prin prezenta in componenta lor a unor experti tehnici, economici si juridici, care sa fie stabiliti pe modelul expertilor judiciari. Pe de alta parte, normele de aplicare a legii trebuie sa fie simple si clare, astfel incat deciziile sa fie greu de contestat, iar solutiile date contestatiilor sa fie uniforme si fara echivoc. Din pacate, acest lucru nu se intampla acum.

Red.: In ce stadiu se afla Proiectul de lege a certificarii societatilor de constructii? Sunt, deja, multi ani de cand se lucreaza la un asemenea proiect si de cand se incearca legiferarea lui, in conditiile in care o asemenea lege ar usura, de asemenea, procedura de licitatie prin evaluarea mai corecta a firmelor…

C.E.: Desi in forma Legii 10, negociata de ministerul de resort cu Asociatiile patronale si profesionale reprezentative in constructii, exista necesitatea ca toate firmele care activeaza in constructii sa fie certificate tehnic si economic, acest paragraf a disparut in drumul legii pe la comisiile parlamentare si prin Parlament. Din pacate, sunt multi aceia care nu-si doresc o asemenea reglementare de teama ca decidenti din zona politica sau din cea a administratiei de stat nu vor mai putea interveni in favoarea unor firme incompetente participante la licitatii si castigatoare de contracte pe care, ulterior, nu mai sunt capabile sa le execute. Cu ocazia discutiilor avute pe „Legea achi­zitiilor publice” un asemenea subiect s-a reactualizat. Exista, totusi, temerea, din partea noastra, ca autoritatea doreste sa excluda asociatiile patronale si profesionale din zona de decizie a acestei certificari tehnico-economice a operatorilor economici din constructii. Daca organismul de certificare va fi integral sub controlul statului, fara a exista si o prezenta importanta a socitatii civile, legea nu cred ca va avea efectul asteptat, si anume acela de asanare a mediului din domeniul constructiilor.

Red.: In ce masura cei in drept tin seama de propu­nerile si sugestiile facute de breslele constructorilor, cum ar fi si cele semnalate de FPSC?

C.E.: Inainte de alegeri sunt multi politicieni care devin foarte atenti cu noi si alti colegi din alte bresle, dar dupa alegeri uita complet de noi. Chiar si in perioadele in care ni se acorda mai multa atentie, sunt destul de putine cazurile in care propunerile noastre sunt luate in considerare. Este si vina noastra ca nu reusim sa ne facem mai bine auziti, ca nu avem mai multa putere de convingere si ca nu ii putem determina pe reprezentantii din guvern sau din Parlament sa tina cont de propunerile noastre. Din pacate, in Romania spiritul asociativ este inca foarte scazut, mai ales in randul antreprenorilor.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 120 – noiembrie 2015, pag. 4