De ce avem nevoie de autostrazi?

Cresterea exploziva a traficului rutier din ultimele doua decenii impune, stringent, luarea masurilor necesare pentru crearea conditiilor desfasurarii normale si in deplina siguranta a acestuia. Este vorba, pe de o parte, de starea si calitatea mijloacelor de transport, iar pe de alta parte, de capacitatea infrastructurii rutiere de a satisface noile performante de trafic.

Se stie ca industria constructoare de mijloace de transport auto a progresat foarte mult in ultimele decenii. Viteza de transport a crescut considerabil la toate tipurile de automobile (inclusiv la cele de transport marfuri). Din acest punct de vedere s-au imbunatatit mult conditiile de siguranta si confortul in circulatie. Unor asemenea mijloace de transport le este, insa, necesara si o infrastructura adecvata, respectiv o retea de autostrazi bine gandita pe cuprinsul intregii tari, astfel incat sa nu existe perturbari locale care pot conduce la stanjenirea economiei.

In conditiile unui trafic rutier sporit, este imperios necesara cresterea capacitatii de circulatie a infrastructurii respective. Aceasta se poate face fie prin cresterea corespunzatoare a suprafetelor rutiere, fie prin sporirea vitezei de deplasare. S-a dovedit ca solutia cea mai eficienta a fost crearea autostrazilor. Acestea permit atat o crestere, in limite acceptabile, a suprafetelor de rulare, cat, mai ales, o sporire substantiala a vitezei de deplasare.

De ce autostrazi si nu drumurile existente?

Pentru a intelege mai bine ras­punsul la aceasta intrebare, este necesar sa explicam mai pe inteles ce este o autostrada.

Autostrada este o cale rutiera cu cele doua sensuri de mers separate intre ele prin diverse sisteme de si­gu­ranta (de regula prin parapete cores­punzatoare), avand cel putin cate doua benzi de circulatie pe fiecare sens, in functie de marimea traficului din zona respectiva.

Autostrada se construieste, in ge­neral, pe trasee in afara loca­litatilor, cu caracteristici geometrice care permit circulatia in conditii depline de siguranta, cu viteza de cel putin doua ori mai mare decat pe un drum obisnuit cu acelasi numar de benzi de circulatie.

Toate intersectiile autostrazilor cu alte cai de comunicatie sunt denivelate. Accesele (intrarile si iesi­rile) in si din autostrada se fac in depli­na siguranta, gratie unor amenajari corespunzatoare, cu benzi suplimen­tare de accelerare/decelerare.

Aceasta inseamna cresterea capacitatii de circulatie de cel putin doua ori, iar ceea ce este deosebit de important, permite reducerea timpului de transport la jumatate, conducand, astfel, la efecte benefice notabile asupra economiei: reducerea consumului de combustibil si lubrifianti, reducerea uzurii materialului rulant, reducerea poluarii si a stresului, folosirea timpului econo­mi­sit in alte scopuri lucrative.

Autostrada beneficiaza si de o serie de amenajari adiacente, respectiv diverse dotari pe parcurs care contribuie la desfasurarea in siguranta si confortabila a traficului rutier, precum: statii de ben­zina, locuri de popas cu posibilitati de satisfa­cere a tuturor tipurilor de necesitati, posturi telefonice de urgenta etc.

Totodata, autostrada beneficiaza de un sistem de marcaje si semnalizare speciala, care contribuie, in mod efectiv, la siguranta traficului.

Pe scurt, autostrada inseamna: siguranta, viteza sporita, confort, eco­nomie de timp, combustibil si lubri­fianti, reducerea stresului, cres­tere economica.

Constructia de autostrazi are si o serie de avantaje colaterale, destul de importante pentru economia unei natiuni, precum: reducerea somajului, cresterea veniturilor, inclusiv a produsului intern brut, imbunatatirea nivelului de trai al oamenilor. Explicatia acestei afirmatii este data deja de catre mari economisti ai lumii. In sfarsit, sa nu neglijam nici aportul pe care il pot avea autostrazile la dezvoltarea altor ramuri economice cum ar fi turismul, de pilda.

Este bine cunos­cut ca prin investitii se obtin dezvoltari economice redu­tabile, cu atat mai importante cu cat investitiile sunt mai complexe, prin antrenarea cat mai multor ramuri ale economiei. Se cunosc cazuri cand iesirea unei tari dintr-o criza econo­mica s-a facut prin declansarea unor investitii masive. In acest fel este pusa in valoare si activitatea fortei de munca, ceea ce inseamna crearea de plusvaloare, concomitent cu reduce­rea cheltuielilor sociale.

Investitiile in autostrazi trebuie stabilite cu grija, pentru ca, dupa fina­lizarea lor, sa se obtina beneficii economice si sociale importante, adica sa fie investitii de succes, folositoare.

Constructia de autostrazi a ince­put inca din prima jumatate a veacului trecut in tarile dezvoltate ale lumii, apoi si in cele in curs de dezvoltare, deoarece este un lucru dovedit ca economia unei natiuni este in stransa legatura cu transporturile de marfuri si de oameni.

Primele autostrazi din Europa s-au construit in Italia, pe vremea lui Benito Mussolini, incepand cu anul 1926, apoi Hitler a preluat ideea si a inceput construirea de autostrazi in Germania, in anul 1933. In Germania s-au construit aproape patru mii de kilometri de autostrazi in doar 5 ani. In ambele tari somajul era foarte ridicat, dar s-a diminuat simtitor prin aplicarea progra­melor de construire a autostrazilor. In acelasi timp, s-a remarcat si un salt serios in dezvoltarea economiilor celor doua tari.

Care este insa situatia autostrazilor in tara noastra?

Se vorbeste, tot mai mult, despre insuficienta dezvoltare a autostrazilor la noi, deoarece este din ce in ce mai mult resimtita aceasta lipsa. Economia trebuie sa progreseze in pas cu vremurile, dar nu poate mai mult tocmai din aceasta cauza.

Paradoxal este faptul ca, cu cat se vorbeste mai mult, cu atat se face mai putin in acest domeniu. Ne impie­dicam in hatisul birocratiei, al legilor si normelor neclare si greoaie, in loc sa abordam problemele pragmatic, sa schimbam tot ce este de schimbat si sa purcedem la treaba. Timpul trece pe langa noi si rezultatele sunt total nesatisfacatoare.

Cum este posibil ca vecinii nostri din Ungaria si Bulgaria, tari mult mai mici si cu populatii sub jumatate din cea a tarii noastre, sa ne fi depasit marcant in acest domeniu?

Dar pentru a vedea cum stam concret la capitolul autostrazi vom analiza care este situatia in acest domeniu in tarile europene in care s-au construit autostrazi. Din aceasta analiza va rezulta clar care este locul nostru pe plan european si poate, astfel, situatia va da mai mult de gandit factorilor de raspundere.

Iata, de pilda, in tabelul alaturat, un clasament al tarilor europene dupa numarul total de kilometri de autostrada pe care ii detineau la sfarsitul anului 2014 (deci, destul de recent), lista preluata de pe internet. Alaturat sunt trecute suprafetele si populatiile fiecarei tari in parte. In aceasta analiza au fost exceptate tarile care nu au autostrazi, din motive lesne de inteles (Andora, Islanda, Letonia, Liechtenstein, Malta, Monaco, Muntenegru, Moldova, San Marino, Vatican) precum si Rusia si Kazakhstan, care au suprafete foarte mari, ce se intind pe doua continente si contin terenuri siberiene, muntoase sau desertice).

Pentru a analiza importanta auto­strazilor in viata fiecarei natiuni s-a completat lista cu doi coeficienti, si anume:

K1 = raportul dintre numarul kilometrilor de autostrada si suprafata tarii respective;

K2 = raportul dintre numarul kilometrilor de autostrada si populatia tarii respective.

Raportul K1 arata cat de bine este distribuita reteaua de autostrazi pe suprafata tarii, iar raportul K2 arata cat de bine este satisfacuta populatia tarii respective din acest punct de vedere.

Este evident ca, cu cat acesti coeficienti sunt mai mari, cu atat satisfacerea acestor natiuni, din punct de vedere al transporturilor, este mai mare.

Din aceasta lista se mai pot trage si alte concluzii, si anume:

• Coeficientii cei mai mari se ga­sesc la tarile cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, ceea ce explica interdependenta dintre eco­nomie si transporturi (Germania, Spania, Franta, Italia, Marea Britanie, Olanda, Danemarca;

Obs.: Marimea acestor coeficienti nu depinde de marimea unei tari, ci numai de dezvoltarea economica a acesteia, ceea ce intareste ideea interdependentei dintre economie si transporturi.

• Coeficienti mobilizatori se gasesc la tari care au si doresc in continuare dezvoltare economica (Grecia, Ungaria, Irlanda, Cehia, Macedonia);
• Tari mici, care se afla in coada clasamentului din punct de vedere al suprafetelor de teren si al numarului de locuitori (Olanda, Danemarca, Elvetia, Belgia, Slovenia, Luxemburg, Cipru), se afla in fruntea clasamen­telor in ceea ce priveste importanta autostrazilor in cadrul economiilor lor.

In ceea ce priveste tara noastra, se constata o ramanere evidenta in urma: desi este a 12-a ca suprafata in acest clasament si a 9-a ca populatie, este pe locul 31 din punct de vedere al distributiei autostrazilor pe suprafata tarii (vezi K1) si pe locul 32 din punct de vedere al satisfacerii populatiei (vezi K2).

La nivelul de marime al tarii noastre (locul 12 ca suprafata si locul 9 ca populatie), i-ar corespunde niste coeficienti K1 ╗ 20 si K2 ╗ 200, ceea ce ar conduce la concluzia ca Romania ar trebui sa aiba o retea de autostrazi de cel putin 4.000 km lungime (20 x 238,391 mii kmp ╗4.760 km si 200 x 19,96 mil.loc. ╗4.000 km).

Este destul de evidenta diferenta dintre necesitati si realitate!

Autostrazile sunt investitii costisitoare, dar acest lucru nu trebuie sa sperie pe nimeni daca investitiile sunt realizate cu succes. O investitie de succes inseamna sa fie economica, perfect functionala si durabila. Pentru aceasta trebuie respectate niste reguli si conditii, care nu sunt greu de indeplinit daca exista vointa si dorinta.

Este bine cunoscut faptul ca un constructor poate executa corect si bine o investitie, daca are la baza un proiect bun, complet, detaliat. Nici cel mai bun constructor nu poate executa bine o lucrare dupa un proiect incomplet, gresit si fara detalii suficiente. De o mare importanta este, deci, existenta unui asemenea proiect.

Dar cum poate fi realizat un asemenea proiect?

Prima conditie ca proiectul sa fie bun este sa fie elaborat de profe­sionisti, cu suficienta experienta pentru tipul respectiv de lucrare. Pentru a respecta aceasta conditie, beneficiarul lucrarii trebuie sa cunoasca toate posibilitatile proiectantilor din domeniul respectiv si sa acorde sarcina de ela­borare a proiectului dupa principii tehnice si nu dupa principiul celui mai mic pret, principiu care a condus, in final, la constructii gresite, costisitoare, paguboase pentru economie.

Pentru ca un proiect sa fie bun nu este suficient sa fie complet si detaliat, ci sa cuprinda si cele mai eficiente solutii. Totodata, proiectul trebuie sa fie intocmit pe baza unor caiete de sarcini foarte clare, concrete, reali­zabile, incluzand cele mai adecvate materiale de constructie. Elaborarea caietelor de sarcini dupa principiul “copy-paste” este una dintre cele mai mari greseli care se fac. Caietele de sarcini, intocmite de catre beneficiari, trebuie sa fie clare, concise, la obiect si nu maculatura stufoasa, repetabila, care, de multe ori, nu are de a face cu obiectivul in discutie, creandu-se confuzii, neclaritati, posibilitati de interpretare arbitrara, care conduc, in final, la inves­titii necorespunzatoare, costisitoare.

Adevarata economie in constructii se face inca de la proiectare, prin conceptia si adoptarea celor mai eficiente solutii, pentru fiecare element in parte.

Pentru a putea fi elaborata o asemenea documentatie, o alta con­ditie esentiala, care trebuie respectata, este acordarea unui timp suficient proiectantului, pentru a o finaliza in conditiile scontate. Aceasta inseamna sa nu mai fie impuse termene pompieristice de proiectare, ci termenele sa fie stabilite de catre proiectant, care isi cunoaste cel mai bine posibilitatile, eventual prin negocierea cu beneficiarul lucrarii.

Se stie foarte bine ca, la investitiile de succes, proiectarea dureaza mai mult decat executia. Investitiile sunt eficiente numai atunci cand termenul de executie al constructiei, care cuprinde ponderea costului, se reduce. Acest lucru este posibil numai daca executia are la baza un proiect bun si complet, indeplinind toate conditiile mentionate anterior.

In ceea ce priveste executia unei investitii, trebuie spus ca si in acest caz ea trebuie incredintata firmelor care demonstreaza ca pot dispune de dotari tehnice si umane corespunzatoare realizarii unor lucrari de calitate. Este bine sa aiba prioritate acele companii care s-au afirmat prin lucra­rile facute anterior si sa fie evitate, sau chiar eliminate, cele care au creat probleme in executie.

Concluziile care trebuie desprinse din ceea ce am prezentat pot fi rezumate dupa cum urmeaza:

1. Economia unei natiuni depinde, in mare masura, de transporturile de pe teritoriul sau, cu precadere de cele rutiere, care permit cea mai mare mobilitate, caci nu poate exista nicio activitate lucrativa fara deplasari de materiale si umane.
2. Transporturile depind atat de calitatea si evolutia mijloacelor de transport, cat, in aceeasi masura, si de starea infrastructurii, in speta a celei rutiere (drumuri si autostrazi).
3. Natiunile au evoluat numeric si calitativ si au nevoie de conditii sociale si economice corespunzatoare, inclusiv un trai mai bun, ceea ce impune o mai mare mobilitate intr-un timp cat mai redus si cu siguranta sporita.
4. Constructia mijloacelor de transport a evoluat atat, incat sa satisfaca aceste deziderate, dar este necesar ca si infrastructura sa fie corespunzatoare, autostrada fiind solutia adecvata.
5. Tara noastra este mult ramasa in urma la acest capitol fata de majoritatea tarilor europene, astfel incat este necesara intensificarea masurilor pentru recuperarea acestui decalaj.
6. Construirea autostrazilor este o activitate strict necesara, dar de durata, de aceea trebuie tratata cu mult discernamant, corectand metodo­logiile si greselile facute pana acum, abordand reguli si conditii verificate prin experienta pe plan international, care conduc la realizarea de investitii de succes.
7. Pentru tara noastra, autostrada nu mai este o investitie de lux, ci o nece­sitate vitala, astfel ca aceasta pro­blema trebuie sa devina prioritara.

Autor:
ing. Victor POPA – presedinte CNCisC, membru al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 122 – ianuarie-februarie 2016, pag. 8