Subsemnatul Martian M. Martian, cu nume de cod intergalactic MMMXXX123, teleportat de pe planeta Marte pe planeta Pamant, cu misiune de serviciu in tara Romania, transmit catre centrul de comanda urmatoarele raspunsuri privind numita „bulina rosie”, ca urmare a intrebarilor Conducerii Ministerului Constructiilor Martiene despre constructiile din Romania.
Aspecte generale
Activitatea pe planeta gazda decurge normal. In tara de destinatie sunt deplin acoperit si secretizat IT, pamantenii continua sa isi imagineze specia noastra ca niste fiinte verzulii, cu ochi mari si urechi in palnie. In ultima lor creatie, filmul „Martianul”, nici nu aparem, desi actiunea se petrece pe Marte. Ceva fantezii mai palpabile ar fi in ultima serie din filmul „Star Wars”, care ne arata ca, desi au ajuns la seria a VII-a, pamantenii mai au de studiat. Putine ziare si carti sustin ca „martienii sunt printre noi”, dar prin mijloace specifice am indus in public ideea ca acestea sunt fantezii.
Aspecte privind seismele si bulina rosie
Toti romanii spun ca, din pacate, tara lor este expusa la cutremure. Acest fenomen numit seism sau cutremur se aseamana cu ceea ce simtim noi pe Marte atunci cand ne loveste cate un asteroid. Dar nu zguduirea terenului ii sperie pe romani, cat mai ales prabusirea acelor protuberante inalte, unele sunt ca niste rafturi (ei le spun structuri sau constructii), in care acestia locuiesc, ca si a altor chestii similare, complet diferite de ceea ce avem noi pe Marte.
Oamenii acestei tari au construit, in timp, cateva milioane de locuinte si au chiar si scoli inalte pentru ceea ce se cheama ingineria constructiilor, ca si scoli profesionale si de maistri etc. Se zice ca, de la un timp, unii locuitori, denumiti ingineri, ar fi fost scoliti si stiu cum sa faca sa reziste acele structuri la cutremur, unele foarte inalte si cu multi oameni in ele. Nu stiu, insa, ce s-a intamplat, dar in ultimii ani acesti specialisti nu sunt prea vizibili, asa incat a aparut asa-numitul „fenomen Dorel”, o subspecie de pe santiere care nu este reglementata in biologia locala. Acestia s-au dezvoltat dupa principiul lacunei in lantul trofic, mai ales dupa ce au plecat in alte tari cateva milioane de lucratori din constructii.
Pamantenii din Romania sunt simpatici, gospodari si iubesc libertatea, asa incat atunci cand prind un apartament vor sa aiba totul nou, sparg peretii vechi si ce mai gasesc in jur, ca sa aiba spatii libere in casa. Se pare ca unii sunt in asociere cu aceeasi subspecie de tip „Dorel”.
Pamantenii nu au ajuns la evacuarea protonica din spatiile ocupate, asa cum avem noi pe Marte, astfel incat, la cutremure, multi sunt prinsi intre ruine si mor sau sunt raniti. Cauza este ca romanii tin foarte mult la patrimoniu, asa incat exista cladiri vechi, de care multi arhitecti sunt mandri, iar destui bucuresteni fiind curajosi locuiesc in blocuri inalte din anii 1930 – 1940, chiar daca au fisurat la seisme si se vad in jur locurile unde existau cladiri similare, care s-au prabusit in 1940 sau in 1977.
Raportez ca am vazut, chiar in orasul lor cel mai mare, Bucuresti, aceste cladiri cu o bulina rosie, care ar insemna risc seismic clasa I; asta ar echivala cu impactul unui asteroid de 1.000 GT asupra planetei Marte. Am gasit niste tabele in care oricine poate citi ca, in Bucuresti, s-au consolidat 52 de cladiri inalte care prezentau acest risc. Mai sunt inca 183 de cladiri in clasa I de risc seismic si pericol public, alte 183 in clasa I de risc seismic, 307 in clasa II de risc seismic, 86 in clasa III de risc seismic si 6 in clasa IV de risc seismic si alte 1.599 incadrate in clase de urgenta. Cele mai multe cladiri de acest fel sunt blocuri, adica acele rafturi cu multe apartamente si foarte multi locatari.
Paradoxal, apartamentele din cladirile cu bulina rosie sunt foarte cautate si la pret bun, desi ar trebui sa fie invers… Din informatii clasificate (pe surse) am dedus ca numai tabelele cu aceste cladiri la risc sunt foarte nesuferite, nu si cladirile. Cei mai multi clienti vad bulinele rosii si consulta tabelele, insa o fac numai dupa ce au cumparat un apartament intr-o astfel de cladire, ca sa nu fie fortati sa se razgandeasca.
S-ar parea ca romanilor chiar le place sa li se spuna ca sunt „tara cu cel mai mare risc seismic”, mai ales cu privire la acest Bucuresti, deci nu sunt orice fel de tara si orice capitala. Se zice ca pe fiecare roman l-a marcat, din clasele primare, balada nationala Miorita, in care impacarea in fata sortii si mortii este sublim declarata.
Este interesant ca la televiziune multi se plang ca nu se consolideaza cladirile clasate la risc seismic (desi nu locuiesc in ele) in timp ce unii locatari (care chiar acolo locuiesc) se plang ca de ce s-ar incepe consolidarea cu ei in casa; de fapt multi nu vor nici sa fie mutati cat se lucreaza, de teama sa nu li se ia proprietatile. Se pare ca multor proprietari le este mai putina teama de cutremur decat de deranjul consolidarilor (platite in cea mai mare parte de stat), care fac zgomot si praf (cu care noi suntem atat de obisnuiti pe Marte). Niciun proprietar nu se gandeste ce cladire vulnerabila va lasa mostenire copiilor. Cred ca, din dragoste de istorie, de doua ori pe an, la 4 martie si la 10 noiembrie, in aceasta tara se discuta patetic despre cutremurele care i-au distrus in 1977 si 1940, dupa care se linistesc din nou.
Romanii sunt de interes pentru Marte si din punct de vedere al dragostei pentru stiintele pamantului. Cand se zguduie un pic scoarta terestra, cineva apare la televiziune si spune un numar, de ex. „3” sau „3 pe scara Richter”. Imediat toti se lumineaza la fata si se linistesc… ”Ahaaa…3 pe scara Richter”. Dupa cateva minute incep intrebarile si apare altcineva care le garanteaza ca nu va urma prea curand un cutremur mare, poate sa fie peste 100 de ani sau mai mult, aceea este alta situatie… Matematica locala este complicata pentru noi, asa incat unii ar vrea ca perioada medie de revenire a seismelor sa fie mai mare decat intervalul cel mai mare care s-a intamplat sa fie intre unele cutremure istorice. Aici ma uimeste cumva lipsa de logica (o stiinta terestra veche de vreo 2000 de ani), deoarece seismologia lor i-a invatat ca, daca vor fi mai rare, seismele vor fi mai puternice. Cu mintea mea de martian, ma intreb daca unii s-au gandit ce ar face daca ar mai apuca sa simta sau sa auda un „7,3 pe scara Richter”…!
Alte aspecte
Raportez ca Romania este o tara cu climat acceptabil, desi pentru noi este prea cald. In sezoanele cele mai calde, cu vegetatie si fructe, lor chiar le place. Romanii sunt de acord ca au o tara frumoasa, desi unii adauga (tendentios) „pacat ca este locuita”. Aceasta afirmatie, cu tragice radacini umoristice, poate avea legatura si cu expunerea la dezastre, care nu au lipsit in istoria lor.
Destul de des, zapezile si viscolele ii sperie pe romani, deoarece ii iau pe nepregatite si ii inzapezesc. Se vede ca nu au trait cu vanturile martiene in coasta… Nu cunosc misterul acestei necunoasteri, deoarece fiecare familie are un calendar cu lunile si sezoanele, care au un climat destul de repetabil. Situatia acestor viscole devenise grava intr-o asemenea masura, incat la un moment dat erau gata sa accepte ca imnul national sa inceapa cu cuvintele „Iarna nu-i ca vara…”, tocmai pentru a institui acest adevar stiintific in mintea natiunii.
Acum au acel aparat denumit televizor (un sistem pamantesc de concept IT cam vechi, dar de mare succes) prin care niste domnisoare vesele transmit avertizari colorate de 10 ori pe zi, scris, vazut si vorbit, pe care toti le asculta, deoarece sunt tinere si frumos imbracate, dupa care pleaca oricum la drum si raman blocati in zapada pe undeva, fiind un subiect de bun rating la „Breaking News”… ”Zece automobilisti inghetati pe Autostrada Soarelui. Ce face Guvernul?”.
Concluzii
Cu toate ca am penetrat cu metodele martiene specifice toate websiturile necesare, cateva tone de fise de hartie (un material local cu functiuni multiple, desi greu de inteles pentru colegii martieni), ca si sistemele cerebrale ale localnicilor in drept, cu datele disponibile in prezent nu pot inca sa raportez daca forma si culoarea bulinei rosii au vreo legatura pozitiva sau negativa cu planeta Marte. La fel de mai greu imi este sa va explic si de ce nu reusesc cei de aici sa scape de bulina prin consolidarea acelor cladiri. Precizez ca, de aici, Marte se vede ca un disc rosiatic. Pamantenii ne denumesc „Planeta Rosie” si ei cred ca avem oxid de fier, pe care l-ar putea dori ca sa faca armaturi. Desi industria lor metalurgica este in curs de extinctie, asteptarea transportului de minereu de fier de pe planeta noastra ar putea explica intarzierea atator consolidari. Poate ca romanii doresc sa transmita un mesaj de solicitare de ajutor din partea noastra, cu o bulina rosie ca si Planeta Marte!
Cu privire la cauza majora a cutremurelor, unii localnici se plang ca, in sursa lor nationala Vrancea, ceva ar fi fierbinte si gata de rupere, altii zic ca poate da, poate nu inca, poate va fi mai adanc sau mai la suprafata, ca va fi mai spre Bucuresti sau mai spre Chisinau etc. Pentru a-i ajuta si a ingheta sursa, ca sa fie liniste seismica deplina ca la noi pe planeta, pana isi vor consolida cladirile, am testat metoda stiintifica martiana de blocare a placilor tectonice prin insert de vid cosmic conditionat. Din pacate, am constatat ca placa africana si placa indiana, mai ales placa arabica, trimit in subteran niste stresuri contradictorii, placa Europeana sufera, ceva similar ajunge in Vrancea si apare zilnic in mass-media, din nou chestia cu Richter etc. Rog Centrul sa dea dispozitie colegilor martieni care monitorizeaza aceste placi sa ma ajute sa linistesc situatia, macar in acest an electoral.
Apreciez ca mai toti de pe aici sunt, in general, foarte ocupati, asa incat se poate explica de ce unii nu au participat prea mult la reducerea riscului seismic, iar putini au ajuns sa participe la acele consolidari. Destui isi petrec un timp considerabil in fata televizoarelor, nu atat la telenovele (unele m-au atras si pe mine, au niste pixeli foarte sexy), cat pentru a solutiona problemele nationale stringente, cum ar fi ce fitze mai fac fotbalistii, finantatorii, cantautorii de manele, iar zilnic sunt satisfacuti de imagini soc despre ceea ce se cheama coruptie si mita (va rog sa introduceti acesti termeni in convertorul specific, au niste particularitati dialectale si nu exista pe Marte).
Oricum, romanii sunt o populatie blanda, cu excese pur individuale, asa incat m-am atasat de toti cei in care am fost incubat temporar. Nimeni nu a fost stresat si obligat sa isi consolideze blocul si nu a fost pedepsit ca nu se supune legii cu reducerea riscului seismic. Cu toate acestea, de curand, conducatorii lor i-au suparat putin cand au decis ca oamenii sa nu mai poata intra in sali sau localuri aglomerate, aflate in astfel de cladiri cu bulina. In compensatie, locatarii de la etaje sunt inca in acele cladiri, dar numai in aglomeratii mai mici, denumite familii.
Raportez ca mi-ar parea rau ca atatia romani sa piara la un cutremur, in blocurile cu bulina sau in altele, la un fenomen banal, care, in comparatie cu ceea ce suferim noi pe Marte din asteroizi, este mai nimica. Propun Centrului sa analizeze daca ar putea sa fie teleportati urgent pe Pamant un numar cat de mare de colegi din serviciul de incubare pentru evitarea riscurilor, intr-o misiune de urgenta. Daca acestia ar intra si ar sta numai un timp in mintea catorva mii de locatari, in primul rand in blocurile cu bulina, le-ar putea instala microsoftul de rulaj cu bucla inchisa „Vreau consolidare, fara amanare”, care i-ar face sa semneze actele de consolidare, ar activa softul de amortizare a senzatiilor de praf si zgomot la lucrari si le-ar salva vietile.
„P. S.: Raportez confidential pentru Consiliul Suprem de Aparare de pe Planeta Marte ca pamantenii se lauda cu pregatirea unor grupuri de colonisti, care sa ajunga pe orbita noastra in numai cativa ani. Nu este exclus ca sa fie inclusi si niste romani, caz in care va rog sa fie verificati prin radarul de telemedicina galactica toti, pentru a-i identifica pe cei care pot avea gene tip „Dorel”. Doar cativa dintre acestia pot sa faca zadarnic tot ceea ce natiunea martiana a construit, atat de trainic si invizibil, incat nu a fost nici perceput, nici pus in pericol de cei din acest sistem solar sau din alte sisteme planetare.”
Text gasit in corespondenta electronica in cadrul unei operatiuni de devirusare; orice afirmatie apartine entitatii care l-a elaborat.
Tradus din limba martiana de Emil-Sever Georgescu
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 123 – martie 2016, pag. 40
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns