Durabilitatea mediului construit. Stim totul? Atunci, unde gresim?

CE STIM?
Avand in vedere preocuparile ge­nerale la nivel national de dezvoltare durabila a societatii roma­nesti, un accent deosebit a fost pus si pe dezvoltarea durabila in constructii, prin toate componentele pe care acest concept le-a dezvoltat succesiv in ultimul deceniu: ecolo­gica, economica, sociala si culturala. Prin acest mod de abordare, durabi­litatea constructiilor constituie in prezent, pentru specia­listii in domeniu, o cerinta con­stanta, necesar a fi aplicata in fiecare dintre etapele de proiectare, punere in opera, explo­atare si intretinere a unui obiectiv construit.

Cu toate acestea, desi ne insu­sim principiile de sustenabilitate si durabilitate in constructii, desi suntem in pas cu noile cuceriri ale stiintei materialelor si tehnologiei si beneficiem de existenta unui cadru legislativ adecvat si de o gama larga de documente normative, se pare ca nu sunt intrunite intotdea­una toate conditiile prin care sa fie asi­gurata durabilitatea cores­punzatoare a fondului construit.

Data fiind experienta indelungata a specialistilor din Sucursala INCERC Bucuresti in activitatea de investigare, diagnosticare si remediere a starii de degradare a diferitelor tipuri de constructii, se poate afirma ca, la ora actuala, sunt frecvente situatiile in care, dupa doar cateva luni sau doar cativa ani de exploatare a unor obiective, sunt semnalate probleme privind comportarea in timp, constructiile respective fiind afectate nu doar estetic, dar mai ales sub aspectul functionalitatii si chiar al sigurantei lor. Mai mult, tinand cont de contextul mentionat anterior, considerat caracteristic cel putin la nivel teoretic pentru domeniul constructiilor in Romania, rezul­ta ca aceste situatii sunt ingrijorator de frecvente iar astfel se ridica un mare semn de intrebare. 

UNDE GRESIM?
Ne punem aceasta intrebare fiind in cunostinta de cauza, avand in vedere diversitatea cazurilor cu care au avut contact, in ultimii peste 20 de ani, specialistii INCERC, actualmente INCD URBAN-INCERC Sucursala Bucuresti. De asemenea, este de retinut faptul ca problemele de natura celor precizate apar la elemente de constructii de diverse tipuri, de la cele din beton armat (stalpi, pereti structurali, pardoseli s.a.), la elemente de constructie din otel, pana la pardoseli costisitoare din placi de marmura, si aceasta in ciuda faptului ca multe dintre lucrari sunt executate cu materiale si tehnologii moderne.

In urma rezultatelor investigatiilor pe teren efectuate in cadrul Sucursalei INCERC Bucuresti in ultimii ani, din evaluarea la fata locului a starii de degradare a obiectivelor si, dupa caz, din rezultatele incercarilor in situ si/sau a incercarilor/analizelor de laborator asupra elementelor de constructie si/sau a materialelor afec­tate, s-a conturat natura principalelor deficiente care au condus la aspectele constatate. Dintre aceste cauze consideram a fi mai importante:

1. Deficientele la achizitia mate­rialelor de constructie – achiziti­onarea si punerea in opera a fiecarui material de constructie ce urmeaza a fi utilizat intr-o lucrare, fara a solicita in prealabil o documentatie completa care sa precizeze clar ca­racteristicile tehnice si proprietatile, si prin acestea calitatea produsului. Astfel, apare riscul alegerii incorecte a tehnologiei de punere in opera, respectiv necu­noasterea conditiilor optime de exploa­tare si intretinere a lucrarii. Consecintele, in cel mai bun caz neplacute din punct de vedere estetic, sau costisitoare in cazul unor lucrari de mare anvergura sau/si care utilizeaza materiale scumpe (fig. 1), pot ajunge sa puna sub semnul intrebarii functionalitatea elementului de constructie sau, dupa caz, chiar a cladirii in ansamblul ei. In acest sens, tinem sa precizam in mod special ca, in afara declaratiei de conformitate / decla­ratiei de performanta eliberata de producator, trebuie solicitate si fisele de produs, instructiunile de utilizare si, atunci cand produsele nu se inca­dreaza intr-un standard armonizat, este de o mare importanta solicitarea si citirea cu atentie a Agrementului Tehnic. Agrementul Tehnic, necesar a fi in termen de va­labilitate la momentul achizitionarii produsului, trebuie ca, prin modul in care este elaborat, prin continutul sau tehnic, prin incercarile relevante efectuate si listate, sa defineasca, sa expliciteze si sa core­leze o gama larga de informatii, dintre care: produsul, domeniul sau de utilizare acceptat in constructii, aptitudinea de exploatare, durabilitatea si intre­tinerea produsului aplicat, fabricatia si controlul, punerea in opera, precum si conditiile de conceptie, fa­bricare, livrare si aplicare.
2. Deficientele in proiectare – spre exemplu, alegerea defectuoasa a materialului, fara a tine seama de conditiile concrete de punere in opera si exploatare, lipsa sau proiectarea defectuoasa a protectiei anticorozive, fara consultarea unui specialist in domeniu. In esenta, urmarirea in principal a criteriului economic si neglijarea acelor „detalii” care confera calitate, performanta si durabilitate unei lucrari in constructii. Oare de ce ne mai miram cand, intr-o parcare, stratul de uzura nu si-a mai indeplinit rolul la mai putin de un an dupa aplicare (fig. 2)? E vina iernii, a inghet-dezghetului sau a unor deficiente in proiectare, de fapt a utilizarii unei variante de pardo­seala care e mai mult ieftina decat adecvata conditiilor reale de exploatare?
3. Neatentia si/sau nivelul slab de pregatire a fortei de munca – situatii in care ajungem sa analizam „substante neidentificate straine” aparute in mod neasteptat intr-un beton armat proaspat turnat (fig. 3) sau chiar sa ne intrebam daca nu cumva substanta straina este insusi betonul?… Apoi, mai ca nu ne vine sa credem ca turnarea se facuse de fapt cu materiale perfect identificabile dar folosind forta de munca slab pregatita sau cu o doza nepermis de mare de neatentie in curatarea si pregatirea echipamentului de tur­nare, mai ales in cazul utilizarii sale de la o lucrare la alta. Si totusi, inca ne intrebam: ce functii ar mai fi putut indeplini acel beton/beton armat daca nu s-ar fi depis­tat situatia si implicit, care ar fi putut fi efectele?
4. Necunoasterea urmarilor pe care le aduce economisirea nea­decvata a materialelor de constructie – spre exemplu, nu mai constituie un motiv de mirare faptul ca un sistem performant multistrat de protectie anticoroziva a betonului poate deveni ineficient cu mult inainte de vreme daca, la aplicarea protectiei, cheltuielile sunt „optimizate” prin reducerea suprafetei de protejat(!), in ciuda agresivitatii ridicate a mediului de expunere iar numarul real de straturi de produs aplicat poate fi el insusi o necunoscuta intr-un asemenea context!
5. Un nivel relativ scazut de cunoastere a aspectelor teoretice si practice privind coroziunea si protectia anticoroziva a construc­tiilor, grad insuficient de profesionalism si constiinciozitate in domeniul constructiilor, in special in etapele de exploatare si urma­rire a comportarii in timp a obiectivului. Considerand rezolvate si aflate sub control aspectele privitoare la pro­iectare si executie, incet dar sigur si cu urmari din ce in ce mai grave, in lipsa unor actiuni adecvate, isi fac simtita prezenta deficien­tele privind exploa­tarea, urma­rirea comportarii in timp si intretinerea constructiilor. Din pacate, prea multi s-au obisnuit si cu aceste neajunsuri deoarece se considera ca problemele respective nu sunt o prioritate atata timp cat constructiile stau inca in picioare (fig. 4 si fig. 5). Si totusi gresim si aici, caci ajungem sa spunem, in prea multe cazuri, ca „se poate si asa” iar acest lucru se intoarce candva impotriva fiecaruia, intr-un fel sau altul.

ASADAR:
In loc de concluzii, in acest context, noi inca ne simtim datori sa tragem un semnal de alarma general asupra a ceea ce inca se neglijeaza in Romania in domeniul constructiilor:

• Situatiile neconforme conduc, mai devreme sau mai tarziu, la cheltuieli suplimentare semnificative de materiale, energie, manopera si timp, iar in cazuri extreme, la pierderi de vieti omenesti, care ar putea fi evitate daca lucrarile ar fi efectuate in conformitate cu procedurile, reglementarile natio­nale si codurile in vigoare;
• Chiar atunci cand sunt utilizate materiale si tehnologii performante, calitatea si eficienta acestora nu pot compensa intotdeauna erorile facto­rului uman, ci dimpotriva, genereaza cheltuieli si mai mari;
• Este necesara depunerea unor eforturi sustinute, directionate intr-o masura mai mare asupra factorului uman din domeniul constructiilor in Romania, acesta avand o mare contributie la realizarea unor lucrari de calitate si la asigurarea durabilitatii fondului construit.

Inca putem repara unele dintre vechile greseli daca le recunoastem si le acordam importanta cuvenita! Le putem preveni si pe altele noi daca ne folosim de cunoasterea specialistilor in constructii! Si nu in ultimul rand, a nu se uita: inca avem specialisti care cunosc domeniul constructiilor din Romania ultimilor 20-25 de ani, cu bune si cu mai putin bune, si care inca mai cred ca binele sta in puterea noastra! 

Bibliografie

• Studii, cercetari si incercari de laborator efectuate in INCD „URBAN – INCERC” Sucursala INCERC Bucu­resti, anii 2012- 2014;
• Popa I., Vasile V., (2010), Zona litorala a Marii Negre – o solici­tare severa pentru constructiile supra­terane din beton armat, Urbanism. Arhitectura. Constructii, Vol. 1, Nr. 1, pg. 61-70;
• Teoreanu I., (1982), Durabilitatea Betonului, Editura Tehnica, Bucuresti;
• Grecea D., Szitar M., CiutinA A., (2011), Criterii si sisteme de evaluare ale mediului construit, Buletinul AGIR nr. 2/2011, aprilie-iunie, pg.28-38;
• Afunanya, J. E., (2015), Assessment of Construction Errors in Reinforced Concrete Beams, International Journal Of Civil And Structural Engineering Volume 6, No 1, pg.105-118.

Autor:
ing. Irina Popa – INCD „URBAN-INCERC”, Sucursala INCERC Bucuresti 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 125 – mai 2016, pag. 12