S-a nascut la 8 aprilie 1934 in Bucuresti.
Dupa absolvirea Liceului Academie Ronsard (1944 – 1946), a Liceului Francez si a Scolii Medii de Arhitectura (1948 – 1951), a urmat cursurile Facultatii de Constructii din Institutul de Constructii Bucuresti, facultate pe care a absolvit-o in anul 1956.
Activitatea profesionala a inceput-o, ca diriginte de santier, la Fabrica de Bere Grivita, dupa care a activat la Institutul Proiect Bucuresti (1956 – 1962), participand la reabilitari ale cladirilor, proiectarea de adaposturi ALA (aparare locala antiaeriana), blocuri de locuinte si a Circului de Stat din Bucuresti.
Incepand din anul 1962 a lucrat in SUA.
Intre anii 1963 – 1964, la firma M.A. Nishkian din Long Beach, California, a proiectat centrale electrice.
Intre anii 1965 – 1966, la Bechtel Corporation, San Francisco, California, a participat la proiectarea de centrale nuclare, a lucrarii Bay Area Rapid Transit, a unor tunele si statii de metrou.
Intre anii 1966 – 1967, la firma Lev Zetlin & Associates, New York, ca inginer senior, a proiectat structuri pneumatice, acoperisuri pe cabluri si constructii civile.
Intre anii 1966 – 1968, a activat ca lector la School of Engineering, The Cooper Union School of Engineering and Science, New York.
Intre anii 1967 – 1971, a fost consultant la Severund Associates, New York, la Ammann & Whitney, New York, pentru cladiri inalte, turnuri de comunicatii, constructii civile si la firma de inginerie de performanta Argo-Zetlin.
Mentionam ca, in anul 1968, a obtinut titlul de doctor in stiinte in domeniul Mecanicii aplicate, la Institutul Politehnic Brooklyn.
Intre anii 1968 – 1971, ca doctorand la Department of Civil Engineering Princeton University, Princeton, New Jersey, a obtinut titlul de doctor in domeniul ingineriei civile si geologice.
Intre anii 1971 – 1988 a lucrat ca inginer cercetator la NBS (National Bureau of Standards), devenit NIST (National Institute of Standards and Technology), Gaithersburg, Maryland, la Divizia de cercetare pentru constructii.
Intre anii 1980 – 1981 a fost consultant detasat la Banca Mondiala, Departamentul de dezvoltare urbana, pentru lucrari referitoare la siguranta constructiilor ieftine in zone seismice si cu uragane.
Intre anii 1986 – 2004 a fost profesor cercetator la Departamentul de inginerie civila al Universitatii Johns Hopkins, Baltimore, Maryland.
Din anul 1988 este membru asociat la NIST (cercetare fundamentala in domeniul dinamicii si aerodinamicii structurilor, climatologiei vanturilor extreme, comportarii constructiilor in incendii, dinamicii haotice).
Din anul 2007, este profesor cercetator distins la Florida International Institute.
Activitatea de cercetare stiintifica a dr. ing. Emil Simiu s-a desfasurat in domeniile: estimarea efectelor vantului si valurilor asupra cladirilor, podurilor si platformelor marine flexibile din ape adanci; siguranta structurala; dinamica structurilor, a focului si dinamica haotica; spargerea sticlei sub incarcari fluctuante; proiectare structurala si criterii de evaluare pentru adaposturi cu cost redus si alte cladiri in tari in curs de dezvoltare.
De remarcat ca a dezvoltat conceptul de proiectare asistata de baze de date si a fost un pionier al utilizarii sale sistematice pentru structuri supuse actiunii vantului, ceea ce a constituit un pas esential pentru dezvoltarea standardelor bazate pe performanta.
A publicat peste 80 de articole, in reviste de specialitate, in domeniile inginerei structurale, a ingineriei mecanice, fizicii si nanotehnologiilor. De asemenea, a publicat urmatoarele carti de referinta (autor sau coautor): Wind Effects on Structures, ed. I-a. a Il-a, a IlI-a, Ed. Wiley, 1996 (cartea a fost tradusa in limba rusa, 1984 si in limba chineza, 1992); Chaotic Transitions in Deterministic and Stochatistic Dynamical Systems, Princeton University Press, 2002 (cartea a fost tradusa in limba rusa, 2007); A Modern Course in Aeroelasticity (coautor), Ed. Springer, 2004; Design of Buildings and Bridges for Wind (coautor), Ed. Wiley, 2006.
Ca recunoastere a activitatii sale impresionanate, dr. ing. Emil Simiu este membru al Societatii Americane a Inginerilor Constructori, unde a condus Comitetul de efecte ale vantului, Comitetul de efecte dinamice si Comitetul de siguranta a structurilor marine. De asemenea, este membru al Colegiilor de redactie ale revistelor: Structural Safety, International Journal of Non-Linear Mechanics, International Journal of Wind Engineering and Industrial Aerodynamics.
Pentru intreaga sa activitate de exceptie i-a fost acordata distinctia de inginer federal al anului din partea Societatii Nationale a Inginerilor Profesionali (1984), medalia ASCE Robert H. Scalan (2003), cinci medalii ale US Department of Commerce (doua fiind de aur).
Dr. ing. Emil Simiu este un om de stiinta cu capacitate de aprofundare si de sinteza, novator, autor al unor carti de inalta valoare stiintifica, de vasta cultura, onestitate, colegialitate, colaborare rodnica cu semenii, iubitor al adevarului si dreptatii.
S-a afirmat in lumea inginereasca ca una dintre cele mai de seama personalitati, scriind o pagina frumoasa in istoria stiintei si tehnicii internationale in constructii si aducand onoare Romaniei.
(in colaborare cu Horea Sandi)
(Din vol. Personalitati romanesti din constructii – autor Hristache Popescu)
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 125 – mai 2016, pag. 58
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns