(Continuare din nr. 122, februarie 2016)
- Podul peste Jiu, de la Pesteana, asigura legatura intre DN 66 si drumul judetean 674 Filiasi – Calnic, de pe malul drept al Jiului. Podul avea trei deschideri de 42 m, bolti dublu incastrate cu fundatii directe in orizontul marnos, cu lentile de carbune, in lungime de 147 m, oblic la 70° – Foto 28 si Fig. 8.
Extinderea perimetrului minier pentru extragerea carbunelui a cuprins si zona adiacenta podului peste Jiu de la Pesteana, situatie care a impus mutarea albiei Jiului, dezafectarea accesului rutier si refacerea lui in zona Moi – Rovinari, km 50+454 pe DN 66.
Podul avea in sectiune doua bolti gemene de 2,00 m latime, platelaj cu patru lonjeroane si pereti lamelari, cu o parte carosabila de 7,00 m si doua trotuare de 1,00 m – Fig. 9.
Podul a fost calculat la clasa l de incarcare, dupa metoda rezistentelor admisibile.
Boltile au fost turnate pe esafodaje metalice folosite si la podul peste Jiu, la Fabian – DN 66, km 122+140 – Foto 29.
In aceeasi solutie, fara modificare, a fost executat si podul peste Jiu, la Racari, cu marirea podului la cinci deschideri de 42,0 m si traversarea normala a Jiului (Foto 30 – vedere generala pod amonte mal drept, Foto 31 – vedere pod amonte, Foto 32 – vedere longitudinala pod mal drept).
Proiectantul principal a fost ing. Gh. Buzuloiu, constructor ICP Bucuresti, ing. Alexandru Tanasescu.
- Pe DN 66, Filiasi – Petrosani, la Fabian, km 122+140, a fost construit un pod peste raul Jiu, in solutia bolti dublu incastrate, cu platelaj la partea superioara – Foto 33 vedere aval si Foto 34 – vedere amonte mal stang.
Podul are in sectiune doua bolti gemene cu deschidere de 46,00 m, latime de 2,30 m, grosime la nastere 0,90 m si la cheie 0,60 m – Fig. 10.
Tablierul este executat cu grinzi late sustinute de pereti lamelari.
Podul a fost proiectat la clasa l de incarcare, cu cale de 7,00 m si a fost reabilitat in anul 1998, pentru clasa E de incarcare cu cale de 7,80 m si trotuare de 1,50 m, cu o placa generala de suprabetonare – Fig. 11.
Boltile au fost turnate pe un cintru metalic, propus si executat de constructor, folosit in continuare si la alte lucrari.
Podul este oblic la 70° si are o lungime de 80,5 m si racordari cu terasamentele cu sferturi de con pereate – Foto 35.
A fost executat in anul 1956 – Proiectant ing. N. Dinculescu, sef santier ing. Stefan Ciorica, constructor ICP Bucuresti.
- In localitatea Orastie, Drumul National l traverseaza paraul Orastie (Pet) la km 362+303, pe un pod in lungime de 75,00 m. Suprastructura podului este executata cu doua bolti gemene, cu latime de 2,50 m, dublu articulate. Platelajul este incastrat in bolta si rezemat pe culee, fara pereti intermediari – Foto 36.
Bolta are o deschidere de cca. 56,00 m, cu un raport f/L = 1/8, solutie care a determinat solicitari orizontale foarte mari in infrastructuri – Foto 37.
Articulatiile sunt de tip Morsch cilindrice, cu raze diferite, cu generatoarea orizontala, captusite cu placi metalice – Foto 38.
Betonul din zona articulatiilor are unele degradari locale, probabil datorate unor deplasari ale culeelor – Foto 38.
Fortele orizontale foarte mari, generate de raportul f/L = 1/8, in conditiile terenului de fundare, au marcat o tendinta de aparitie a unor tasari la culee.
Se mentioneaza ca, in amplasament, a existat un pod metalic cu o deschidere de 53,0 m, grinda metalica semiparabolica cu calea jos, care a fost demontata si remontata la viaductul Valea Rea de pe DN 6 Craiova – Filiasi, la km 253+600.
In noul amplasament, tablierul a fost intors cu partea curba la talpa inferioara, cu consolidarea corespunzatoare a structurii.
- Pentru accesul la Fabrica de Azbociment Bicaz s-au proiectat si executat un pod – Foto 39, si o pasarela – Foto 40, cu deschidere de 30,00 m peste raul Bicaz. La amandoua, structurile in sectiune transversala s-au prevazut cu bolti gemene din elemente prefabricate.
Boltile de la pod s-au executat cu trei arce cu sectiune „T“ intors, cu talpa de 50 cm si doua arce cu sectiune „T“ intors, cu talpa de 25 cm, montate pe o palee centrala la cheie si rezemate pe fundatii la nastere.
Arcele prefabricate au avut inglobate armatura pentru solicitarile boltilor si imbinarile de la cheie si nastere; dupa betonare a fost executata latimea boltilor de 2,00 m la pod si de 1,00 m la pasarela – Foto 39.
Tablierul s-a realizat cu lonjeroane, antretoaze si pereti lamelari la pod si la pasarela – Foto 39 si 42.
Podurile au fost proiectate si executate in perioada 1953 – 55, proiectant principal ing. Gh. Buzuloiu.
- La intrarea in municipiul Alexandria, Drumul National 6, Bucuresti – Craiova, traverseaza raul Vedea pe un pod din beton armat cu trei deschideri de 45,00 m cu bolti dublu incastrate cu platelajul la partea superioara, cu o lungime totala de cca. 159,00 m – Foto 43.
Suprastructura are doua bolti gemene de 2,50 m latime, 1,00 m grosime la nastere si 0,70 m grosime la cheie, cu raportul f/L = 1/3 – Foto 44 si 45. Platelajul, cu o parte carosabila de 7,80 m si doua trotuare de 1,50 m, este executat cu placa, lonjeroane si antretoaze, rezemat pe bolti cu pereti lamelari.
Podul are fundatii directe, este in aliniament si in panta continua spre Alexandria. Amonte de podul actual se gaseste podul vechi peste Vedea, pe traseul DN 6, inainte de modernizare.
Raul Vedea este indiguit in zona podului, iar in aval are un prag cu deversor si stavilare, care urmaresc si mentin cota talvegulul in zona podului.
- Pod pe DN 17, Dej – Bistrita, peste Somesul Mare, la Beclean, km 22+706. Podul are trei deschideri de 45 m, bolti dublu incastrate cu calea sus, in lungime totala de 152,50 m – Foto 46. A fost proiectat in anul 1954 pentru clasa l de incarcare cu cale de 7,00 m si trotuare de 1,00 m si calculat dupa metoda rezistentelor admisibile.
Platelajul este executat cu patru lonjeroane, placa, antretoaze si pereti verticali lamelari – Foto 47 si 48.
La nivelul partii carosabile, in zona nasterilor, s-a prevazut realizarea unui sector de platelaj de cca. 1,00 m, cu rezemare de tip Gerber.
In anul 1995, podul a fost reabilitat pentru clasa E de incarcare si largirea partii carosabile la 7,80 m.
In anul 2004 s-a elaborat un proiect care, in principal, trata consolidarea pilelor, in conditiile in care pila Dej avea o adancime de fundare de 2,9 m fata de talveg.
Consolidarea pilelor a fost prevazuta cu executarea unui radier general la exteriorul fundatiilor actuale, sustinut de sase coloane forate f1,08 m si solidarizat cu fundatiile existente cu ancore si 8 cabluri din 36 f7 de 12,30 m lungime.
In conditiile in care lucrarile de consolidare au fost executate pana in prezent, se poate spune ca pilele podului peste raul Somes sunt asigurate si prezinta siguranta in exploatare.
(Va urma)
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 125 – mai 2016, pag. 54
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns