Caile de crestere a performantelor energetice ale sistemelor de alimentare cu energie termica si electrica a blocurilor de locuinte vechi si noi

In “Planul de Dezvoltare Regionala a Regiunii Bucuresti – Ilfov in perioada 2014-2020”, datat iulie 2015, se face o analiza tehnica foarte riguroasa si detaliata a sistemului de alimentare cu energie (termica si electrica) a Municipiului Bucuresti si a Judetului Ilfov. Analiza mentioneaza starea precara a SACET ELCEN-RADET care, cu un randament termic al cazanelor ELCEN de 80÷84% si o pierdere de cca 30÷40% a caldurii in sistemul de transport si in retelele secundare de distributie RADET, cu o rata de modernizare a dotarii, in ultimii 26 de ani, a celor 464 km ai transportului caldurii si a celor 853 km ai sistemului de distributie de numai 11÷13%, reprezinta “o gaura neagra”, care consuma cu mult peste 2 kWh energie primara pentru fiecare 1 kWh energie utila sub forma de caldura, la consumatorul final.

In acest Plan (PDR B-I), Agentia (ADR B-I) capata, pentru prima data, fonduri europene pentru realizarea unor “Sisteme centra­lizate de termoficare si racire eficiente”, la nivel de cvartal, asa cum sunt definite asemenea sisteme in Directiva 2012/27/EC si Legea 121/2014, adica sisteme care folosesc cogenerarea de inalta eficienta energetica si energia regenerabila in proportie de peste 50%.

Autorul acestui articol vine in sprijinul potentialilor solicitanti de fonduri europene (autoritati publice, companii de servicii energetice ESCO, investitori imobiliari etc.), propunand solutii care sa acopere integral consumul de energie termica si energie electrica al blocurilor de locuinte. Astfel, se stabileste un numar de 4 indicatori sintetici de eficienta energetica si de emisii de gaze cu efect de sera, cu care se opereaza asupra mai multor variante posibile de centrale termice de cvartal dintre care solutiile ce folosesc un “amestec” de cogenerare de inalta eficienta energetica cu energie geotermala, de suprafata sau de adancime, conduc la obtinerea de “cladiri eficiente energetic si nepoluante“. In acest mod, devine posibila realizarea viitoare a cladirilor din clasa nZEB, clasa ceruta tuturor cladirilor auto­ritatilor publice centrale, noi sau modernizate major, dupa anul 2018 si tuturor cladirilor noi, indiferent de destinatie si proprietate, dupa anul 2020.

Prin exemplele de “Aplicatii” date, autorul demonstreaza ca sistemul de indicatori sintetici alesi este usor de aplicat in cadrul stu­diilor de fezabilitate care sunt cerute in proiectele demonstrative finan­tate cu fonduri europene. Se apreciaza ca, prin “puterea exemplului”, se va putea naste o piata libera, concurentiala, a energiei, cu mai multi actori, bene­fica intereselor populatiei, in prezent “captiva grupului furnizorilor actuali de energie termica si energie electrica“. Odata implementate, aceste proiecte trebuie sa constituie exemple viabile de multiplicare inainte de momentul (2018) al liberalizarii pretului energiei, conform cu prevederile Tratatului de aderare al Romaniei la UE“.

Reglementari europene Si nationale in domeniul eficientei energetice

Foarte de curand, Comisia Europeana, preocupata de faptul ca tinta de securitate energetica a Europei, aflata sub sloganul ”20-20-20,” nu va fi indeplinita pana in anul 2021, si-a dat seama ca este neproductiv conceptul aplicat pana acum de a privi separat ”Cladirile” de “Sistemele lor tehnice de alimentare cu energie termica (de incalzire si de racire) si energie electrica”. In prezent sunt in derulare doua Directive Europene si anume: EPB-D 2010/31/EC [1] (Energy Performance of Buildings Directive) si EE-D 2012/27/EC [2] (Energy Efficiency Directive) transpuse in legislatia romana prin Legea 372/2005 republicata in 2013 si, respectiv, Legea 121/2014, la care trebuie adaugat un Regulament De­legat (UE) al Comisiei Europene, datat 2013 [3], care se ocupa de sistemele de incalzire si preparare a apei calde de consum (ACC) a “in­cintelor”; prin “incinta” se intelege cladiri dar nu numai.

Principalele doua diferente impor­tante intre legea 372/2005 si Legea 372/2005 “republicata“ in 2013 sunt:

1. Exprimarea indicatorilor de eficienta energetica in cladiri prin:
2. a) consumul specific anual de ”energie primara”: [kWh_ep/m².an]; prin energie primara se intelege forma de energie care nu a suferit nicio transformare prealabila (exemplu: gazul natural la gura sondei; petrolul brut la extractie; carbunele la depozitarea in halda termocentralei etc, spre deosebire de “energia finala”, utilizata anterior ca indicator, masurata in kWh la consumatorul final si provenita din arderea gazului natural sau a carbunelui in centrale termice sau in centrale termoelectrice, ulterior transportata si apoi distribuita sub forma de energie termica sau de energie electrica la consumatorul final;
3. b) emisia specifica de gaze cu efect de sera, echivalent CO₂, exprimata in: [kgCO₂/m².an] la consumatorul final de energie.
4. Introducerea notiunii de cladire cu un consum de energie din surse neregenerabile aproape zero, acro­nim “nZEB”, cu precizarea terme­nelor calendaristice de aplicare, de la care toate cladirile noi sau renovate “major”, pe categorii de cladiri (municipale, rezidentiale, tertiare), sunt obligate sa atinga aceasta performanta energetica.

In mod concret, pentru a stabili consumul de energie primara, plecand de la indicatorul consum de energie utila (simbolizat prin Q_usable, a carui valoare se determina printr-o Metodologie stabilita prin Legea 372/2005, indicativ Mc001, sau prin ”EE” pentru consumul de energie electrica) este absolut necesara cunoasterea sistemului tehnic de alimentare cu energie (termica si electrica) a cladirii analizate. De exemplu, in cazul alimentarii termice a unei cladiri oarecare cu gaz natural, daca consumul de energie termica utila pentru incalzire si apa calda de consum Q_usableH+DHW, unde “H” inseamna Incalzire – “Heating” – iar “DHW” inseamna Apa Calda de Consum – “Domestic Hot Water”) este 100 kWh/m².an, consumul specific final de gaz natural va fi 125 kWh_gas/m².an, pentru un randament termic estimat de 0,8, in cazul folosirii unuia sau mai multor cazane termice si 137,5 kWh_ep/m².an pentru un coeficient de conversie al ener­giei finale in energie primara de 1,1 kWh_ep/kWh_gas, unde [kWh_ep] este unitatea de masura a energiei primare (exemplu: ”tep”, adica ”tona echivalent petrol = 11,63 MWh).

Daca aceeasi cladire este situata in Bucuresti si este alimentata cu energie termica din sistemul actual SACET (Sistemul de Alimentare Centralizata cu Energie Termica), consumul specific de energie primara este 200 kWh_ep/m².an deoa­rece coeficientul de conversie SACET este, la Bucuresti, min. 2 kWh_ep/kWh.

Daca aceeasi cladire are si un consum specific de energie electrica de 20 kWh_ee/m².an, atunci indicatorul specific, numit consum de energie primara, este 50 kWh_ep/m².an pentru ca, la nivel comunitar, prin Directiva 2012/27/EC-Anexa IV [2], coeficientul de conversie este 2,5 kWh_ep/kWh (pentru un randament al sistemului energetic comunitar de 0,4 conform EUROSTAT).

De asemenea, si in privinta stabilirii emisiei specifice de gaze cu efect de sera, echivalent CO₂, sistemul tehnic de alimentare cu ener­gie (termica si electrica) este deter­­minant. Astfel, pentru exemplele de mai inainte, la arderea gazului natural emi­sia specifica este 0,202 kgCO₂/kWh_gas. Sistemul SACET are 0,804 kgCO₂/kWh iar sistemul national de producere si de distributie a energiei electrice (variabil de la tara la tara) are in Romania 0,701 kgCO₂/kWh_ee, cifre uzuale folosite, de exemplu, in “Programele SEAP/PAED” (Planul de Actiune Local pentru Energie Durabila al autoritatilor publice locale care au aderat la Conventia Primarilor UE).

Eficienta energetica a sistemelor de alimentare cu energie termica (de incalzire/racire) a cladirilor face obiectul Directivei 2012/27/EC [2] si Legii 121/2014. Cele doua reglementari nu sunt insa identice, intru­cat Legea 121/2014 NU a preluat Directiva 2012/27/EC in cateva din aspectele sale si anume:

a) Nu si-a asumat obligatia de a introduce in Legea eficientei energetice 121/2014 valoarea Indicatorului de eficienta energetica al Romaniei pentru finele anului 2020.

Comisia Europeana a stabilit ca raportul valorilor “energie primara / energie finala, la finele anului 2020”, pentru cele 28 tari comunitare, este un indicator sintetic ce exprima progresul eforturilor de crestere a eficientei energetice realizat in tarile Uniunii pana la finele anului 2020. El este stabilit la Art 3 pct. 1.a prin declararea valorilor prezumate pentru anul 2020, dupa cum urmeaza: 1.474 Mtep / 1.078 Mtep [2], ceea ce inseamna 1,367 kWh_ep/kWh. Acest indicator spune ca, in Uniunea Europeana, la finele anului 2020, pentru 1 kWh energie finala se va consuma cel mult 1,367 kWh energie primara.

Raportat la aceasta valoare, considerata medie europeana, tarile membre au fost invitate sa se pozi­tioneze, prin declararea valorilor specifice fiecareia in perspectiva anului 2020. Romania si-a trecut in Legea 121/2014, in loc de valori absolute prezumate, o tinta “indicativa” de 19% a reducerii consumului de energie, fara a preciza insa la care consum se refera, energie finala sau energie primara si fara a preciza anul de referinta al raportarii. Ulterior, la presiunea Comisiei, cu ocazia aprobarii prin HG 122/2015 a Planului National de Actiune in domeniul Eficientei Energetice [11], Romania declara ca tinta nationala, ceruta de Art. 3.1.a a EE-D este, la finele anului 2020: 42,99 mil.tep energie primara pentru 30,32 mil.tep energie finala, ceea ce inseamna o valoare a indicatorului ei sintetic de 1,418 kWh_ep/kWh, apropiata deci, de valoarea medie europeana.

Pentru a putea aprecia cat de mare trebuie sa fie efortul Romaniei in vederea atingerii acestei tinte nationale, ne folosim de documentul SEAP/PAED al Administratiei Autori­tatii Publice a Sectorului 1 Bucuresti, prin care aceasta s-a angajat sa reduca, pana in anul 2020, raportul consum de energie primara / energie finala de la valoarea de 1,567 kWh_ep/kWh din anul 2008 la valoarea de 1,369 kWh_ep/kWh in anul 2020, ceea ce inseamna un angajament de crestere a eficientei energetice cu peste 14%. Daca tinta nationala este 1,418 kWh_ep/kWh, atunci cresterea eficientei energe­tice in anul 2020, fata de anul 2008, va fi de 9,5%, pentru atingerea caruia reducerea consumului de energie finala in Sectorul 1 trebuie facuta nu numai prin reabilitarea termica a fondului de cladiri rezidentiale si municipale dar si prin investitii in energie regenerabila si producere de energie electrica si caldura prin cogenerare de inalta eficienta energetica, pe plan local. Aceasta se poate obtine, in primul rand, prin transformarea Centralei Termice “Casa Presei Libere” si a CET Grivita, la indicatori de eficienta energetica cu valori sub 0,8 kWh_ep/kWh, calculate ca raport intre energia primara la intrarea in centrala termica si energia utila a grupului de cladiri arondate.

b) Nu a preluat Anexa II din Directiva 2012/27/EC [2] privind “Metodologia de determinare a eficientei pro­cesului de cogenerare” si utilizarii acestuia in scopul realizarii termo­ficarii / racirii centralizate eficiente si a incalzirii / racirii indivi­duale eficiente asumate ca politica energetica nationala in Legea 121/2014, unde scrie textual: ”Cogene­rarea de inalta eficienta – cogene­rarea care indepli­neste criterile stabilite prin hotarare de Guvern”. Intr-o astfel de ambiguitate, in lipsa unei HG pe aceasta tema, ramane hota­ratoare Anexa II a EE-D [2].

Studiu de caz pentru un bloc de locuinte/grup de blocuri in Bucuresti

Sa presupunem cazul unui bloc de locuinte construit in Bucuresti inainte de anul 1990, reabilitat termic prin fonduri europene si ale autoritatii publice locale, ai caror proprietari incearca sa gaseasca o solutie de alimentare cu caldura alternativa sistemului SACET-RADET la care, in urma liberalizarii pretului gazului natural si eliminarii subventiei Primariei Capitalei, pretul caldurii a sarit, de exemplu, de la 38 Euro/Gcal la peste 75 Euro/Gcal.

Consumurile specifice de energie termica si energie electrica ale blocului din analiza noastra sunt:

• Consumul specific de caldura pentru incalzire: 80 kWh/m².an (va­loare situata sub pragul de 100 kWh/m².an impusa prin OUG nr. 63/2012 si Legea nr. 238/2013 privind performanta energetica mi­nima la incalzire a blocurilor de locuinte vechi, reabilitate termic cu fonduri europene).
• Consumul de caldura pentru prepararea apei calde de consum (ACC): 20 kWh/m².an;
• Consumul casnic de energie electrica (iluminat interior inclusiv parti comune; ventilatie baie/grup sanitar; consumul anual inregistrat de frigider, TV, calculator etc. si al obiectelor electrocasnice de buca­tarie, inclusiv consumul electric al aparatelor de racire de tip split): 20 kWh_ee/m².an.

Vom analiza, sub aspectul eficientei energetice, ca alternative ale termoficarii SACET-RADET urmatoarele variante posibile de alimentare cu energie termica a blocului de locuinte:

• Centrala termica proprie, de scara sau de bloc, pe gaz natural;
• “Insularizarea”, prin vointa unor asociatii de proprietari, a Punctului termic ce deserveste o retea secundara de alimentare cu caldura a blocurilor arondate. Transformarea Punctului termic intr-o Centrala termica de cvartal se poate face cu imputernicirea Autoritatii Publice Locale competente in baza unui Contract de performanta energe­tica semnat, realizat conform unui Studiu de feza­bilitate tehnico-economic si de mediu a mai multor solutii posibile diferite, de catre o Societate de Servicii Energetice ESCo, in con­ditiile prevazute de Legea nr. 121/2014. Spre exemplu, pot fi ana­lizate urmatoarele solutii tehnice:

– Punct termic transformat in Centrala termo-electrica pe gaz na­tural, echipata cu cazane eficiente energetic si grupuri de cogenerare de inalta eficienta energetica, cu aplicarea conditiilor cerute de Directiva 2012/27/EC de eficienta energetica (caldura majoritara din cogenerare);

– Punct termic transformat in Centrala termo-electrica, bazata pe energie regenerabila in proportie de min. 50% sau pe un amestec de energie regenerabila si cogenerare de inalta eficienta energetica.

Iata in Tabelul 1 o sinteza a rezultatelor calculelor indicatorilor de eficienta energetica pentru solutiile studiate. In stanga avem sistemele de alimentare cu energie termica si energie electrica a blocurilor de locuinte  asezate in ordinea  cresterii performantelor  energetice.

Cei patru indicatori sintetici  folositi  sunt:

• Consumul anual specific de energie primara a blocului/grupului de blocuri de locuinte.
• Emisia specifica de gaze cu efect de sera, echivalent CO₂, a blocului/grupului de blocuri de locuinte.
• Randamentul energetic stabilit ca raport intre energia utila cladirii / cladirilor si consumul final de energie.
• Indicele de eficienta energetica stabilit ca raport intre consumul de energie primara si energia utila cladirii/grupului de cladiri.

Ultima coloana reprezinta rezultatul analizei cost – beneficiu care stabileste politica de pret a energiei, pe structura ei, termica si electrica, ce face obiectul contractelor de performanta care stau la baza realizarii investitiilor.

In final trebuie mentionate urmatoarele:

1. Performanta energetica a cladirii / grupului de cladiri, stabilita pe baza valorilor celor doi indicatori sintetici si anume: consumul anual specific de energie primara (care trebuie sa includa obligatoriu si consumul de energie electrica casnic) si emisia anuala specifica de gaze cu efect de sera, echivalent CO₂, NU POATE fi calculata fara determi­narea performantei energetice a sistemului/sistemelor de alimentare cu energie termica si energie electrica. Aceasta constatare apare clar in Tabelul 1 unde se observa ca aceeasi cladire, cu acelasi consum specific de energie utila (termica si electrica), de 120 kWh/m².an, are, in functie de configuratia sistemului tehnic de alimentare cu energie, diferiti indicatori specifici de energie primara, de la 250 kWh_ep/m².an, in cazul SACET-RADET, pana la 110 kWhep/m².an in cazul centra­lelor termo-electrice cu “amestec” de energie termica obtinuta prin coge­nerarea de inalta eficienta energe­tica si energia termica obti­nuta din energie regenerabila (prin utilizarea pompelor de caldura). Asadar, cladirea si sistemul ei tehnic trebuie privite ca un tot unitar. Aceasta cerinta, foarte importanta, NU a fost exprimata nici la editia 2001 a Directivei EPB-D si nici in a doua editie a acesteia, din 2010 [1], motiv pentru care ea NU EXISTA nici in Legea 372/2005 (initiala sau republicata). O incercare de integrare ulterioara a acestei obligatii, in stabilirea performantei energetice a unei cladiri, s-a facut prin introdu­cerea, incepand cu septembrie 2015, a unor valori minime impuse privind randamentul energetic al siste­melor de incalzire a incintelor, definit prin Regulamentul Delegat (UE) [3] din 2013, dar, din cauza li­mitarii puterii diferitelor generatoare termice la valoarea de 75 kW/unitate, NU SE ACOPERA intregral aria aplicatilor de interes ale sistemelor centralizate de termoficare eficienta energetic cerute de Directiva EE-D [2] si Legea 121/2014.
2. “Energia finala”, despre care se face referire in EE-D, NU ESTE definita cu exactitate intr-un document oficial al CE. Trebuie observat, in Tabelul 1, ca ”Energia finala” nu reprezinta “Energia utila“ cladirii / grupului de cladiri decat in cazul particular al unui circuit inchis cu mai multe centrale termo-electrice furnizoare de energie termica si electrica, de genul SACET-RADET. In rest, aceasta marime este rezultatul unui bilant de energii care tine seama de “exportul” de energie din sistemul cladire – centrala termo-electrica, asa dupa cum se poate vedea in Fig. 1 (unde E_in este marimea energiei de intrare, termica si electrica, din surse neregenerabile; E_export este marimea energiilor livrate in afara sistemului centrala termo-electrica locala – cladire / grup de cladiri; iar E_p este pier­derea de energie termica si mecanica a sistemului”).

Din cauza lipsei unor precizari exacte, indicatorul de eficienta energetica NU VA FI unitar raportat in spatiul comunitar in perioada 2013÷2020 a Planurilor nationale de eficienta energetica. In mod corect, acest indicator sintetic trebuie calculat prin raportare la energia utila, ca in cazul prezentei analize.

3. Se observa clar ca, in Bucuresti, serviciul public de termoficare urbana SACET-RADET trebuie inlo­cuit treptat cu sisteme alternative de producere a energiei termice si a energiei electrice, amplasate in apropierea locului de consum, prin transformarea punc­telor termice actuale in centrale termo-electrice de cvartal.
4. Variantele centrala termica de apartament, de scara, de bloc sau de cvartal, bazate pe arderea gazului natural in cazane clasice, NU SUNT eficiente energetic, conform valorilor depasite la toti indicatorii de consum de energie si nivelului de poluare, desi cazanele termice folosite respecta cifra de 86% a randamentului energetic (stabilit de catre Regulamentul Delegat (UE) al CE/2013 [3] pentru cazane comercializate dupa septembrie 2015).

Masura interdictiei utilizarii arderii directe a gazului natural in cazane termice trebuie aplicata de catre autoritatile publice locale care emit autorizatiile de construire a cladirilor noi sau a celor vechi ce se reabiliteaza major, indiferent de natura proprietatii, publica sau privata. O astfel de masura este aplicata cu succes, de mai multi ani, in Elvetia, cu efecte notabile asupra independentei ei energetice.

5. Producerea caldurii prin coge­nerare, in varianta clasica de lucru, in combinatie cu cazane termice pe gaz natural, atunci cand ponderea caldurii obtinute prin cogenerare este de min. 60%, in centrale termo-electrice de cvartal, se dovedeste a fi o varianta buna de lucru sub aspectul performantelor de eficienta energetica dar, din cauza aspectului investitional dezavantajos, determinat de instalarea unor grupuri de putere ce functioneaza mai putin de jumatate dintr-un an, generalizarea unei asemenea tehnologii pe scara mare este foarte inceata.
6. Ameliorarea acestui aspect economic se poate obtine prin inlocuirea cazanelor termice si combinarea cogenerarii de inalta eficienta energetica cu pompe de caldura avand ca sursa termica pamantul, cu stocare de caldura si cu polarizarea solului, fie in sisteme deschise numite ATES (Aquifer Thermal Energy Storage), fie in sisteme inchise BTES (Borehole Thermal Energy Storage), acronime CHP-ATES si CHP-BTES.

Puterea termica instalata in astfel de sisteme este, insa, limitata din cauza fie a potentialului relativ redus al acviferelor, in cazul ATES, fie a lipsei de spatiu de instalare a schimbatorului de caldura cu pamantul, in cazul BTES.

7. Crearea capacitatilor de puteri mari, instalate in centrale termo-electrice de cvartal in Bucuresti, este posibila datorita existentei la o adancime rezonabila (peste 1.000 m) a acviferului numit ”Geotermalul de Bucuresti” [8] cu debit de min. 35 l/sec/foraj si o temperatura de exploatare de cca 40°C. Pus in va­loare in conditii economice, pana la o temperatura de injectie de sub 10°C in forajul de restitutie, geotermalul de Bucuresti are un potential energetic estimat la 4,8 MW_th/foraj.

Realizarea pe o locatie a 1÷3 foraje de exploatare si a 1÷2 foraje de injectie permite alimentarea cu energie geotermala a mai multor puncte termice actuale care, transformate in centrale termo-electrice de cvartal, formeaza impreuna un “Modul GeoDH”. O analiza preliminara, efectuata sub rezerva confirmarii parametrilor hidro-geologici intr-o exploatare intensiva, aratata in Fig. 2, mentioneaza posibilitatea stabilirii a cca 40 de locatii geotermale pentru sondele modulelor GeoDH de tipul 89%HPgeo + 11%CHP, a caror capacitate termica, insumata cu cea a unor centrale termo-electrice de tipul 60%CHP + 40%HPgeo ATES, amplasate pe locatiile centralelor termice actuale RADET, pot substitui 30% – 35% din puterea termica  actuala in functiune a ELCEN-RADET in Bucuresti.

8. Preturile energiei termice si electrice, in solutiile ATES si GeoDH sau GeoDH/C, sunt inferioare costurilor actuale de productie si distributie a energiei din sistemele centralizate SACET si ENEL, ceea ce permite crearea unei competitii reale pe o piata libera a energiei, in avantajul actualului consumator “captiv“. Este important de mentionat ca modulele GeoDH/C, conform date­lor sintetice din Tabelul 1, sunt varianta cea mai buna si sub aspectele sale energetice si sub aspectul sau economic, producerea succesiva a caldurii si frigului cu ajutorul pompelor de caldura, in functie de sezon, fiind benefica nivelului de pret obtinut pentru toate cele 3 “produse“ livrate cladirilor, respectiv caldura, frig si energie electrica casnica.
9. Prezenta analiza confirma conditia pusa cladirilor multifamiliale nZEB, prin Planul National de Actiune in domeniul eficientei energe­tice (Tabel 3.16)/2015, de a realiza un con­sum specific de energie (termica si electrica) sub forma de energie prima­ra de aproximativ 110 kWh_ep/m².an, dar aceasta conditie NU este suficienta. In Tabelul 1 exista 4 cazuri cu un consum specific de energie pri­mara sub cifra de 110 kWhep/m².an dar ele nu duc toate la obtinerea de cladiri nZEB. Mai trebuie o conditie suplimentara si anume, cladirea / grupul de cladiri trebuie sa aiba si consumul anual specific de energie primara la incalzire sub cifra de 35 kWh_ep/m².an, iar al doilea indicator specific la incalzire, respectiv emi­sia specifica de gaze cu efect de sera, trebuie sa fie sub 10 kgCO₂/m².an. O caracteristica importanta a cla­dirilor nZEB este faptul ca, datorita sistemului lor tehnic evoluat care foloseste energie regenerabila peste 50%, energia finala a sistemului tehnic-cladire este mai mica decat “energia utila”.

Bibliografie:

[1] 2010/31/EC: Directiva privind performanta energetica a cladirilor;

[2] 2012/27/EC: Directiva privind eficienta energetica;

[3] Jurnalul Oficial al Comisiei Europene 2013: Regulamentul De­legat (UE) nr. 811; 812; 813 si 814 privind incalzirea incintelor, prepa­rarea apei calde de consum, proiectarea ecologica si eticheta ecologica a produselor destinate acestor scopuri;

[4] Decizia 2013/114/CE din 1 martie 2013 privind: calcularea, pe baze statistice, a ponderii energiei regenerabile produse de catre pompele de caldura cu sursa termica pamantul;

[5] Radu POLIZU; Florin POPA: Contributii la Metodologia de calcul a productiei de energie primara realizata de catre pompele de caldura geotermale instalate in sistemele HVAC din cladiri in Romania – ISSN2069-1165/2010

[6] 2009/28/EC: Directiva privind producerea energiei din surse regenerabile;

[7] Radu POLIZU: Energy Efficiency Building Code chapter 18 Geothermal Training Manual for Designers of Shallow Geothermal Systems – Project, IEE, www.geo­trainet.eu;

[8] Radu POLIZU; Radu HANGANU-CUCU: Potentialul geo­termal al Romaniei. Punerea in va­loare a “Geotermalului de Bucuresti” – Revista Constructiilor – sept 2015;

[9] Robert GAVRILIUC; Radu POLIZU; Burkhard SANNER; Costas KARYTAS; Dimitros MENDRINOS; Doina Iuliana CUCUETEANU; Radu HANGANU CUCU: The Romanian specificity and particularites of the heating and cooling systems running in geothermal heat pumps. Comparative analysis with similar systems achieved in Germany and Greece – Bucuresti – FOREN, 2014;

[10] Radu POLIZU, Sergiu STEFANESCU: Procedeu si instalatie pentru producerea agentului termic si a agentului frigorific – Brevet de Inventie OSIM 119422 B1/2004;

[11] Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice – Aprobat prin HG nr. 122/2015;

[12] MDRAP&ME: Raport privind evaluarea potentialului national de punere in aplicare a cogenerarii de inalta eficienta si a termoficarii si racirii centralizate  eficiente – decembrie 2015; transmisa Comisiei Europene.

Autor:
ing. Radu POLIZU
polizu.radu@gmail.com

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 126 – iunie 2016, pag. 46