Chiar asa. Am fost pana acum, dupa cum stiti, cu bune intentii de „n” ori la marele „circ” al alegerilor, unde o parte naiva dintre noi am crezut si am sperat intr-o minune care sa ne asigure, pentru viitor, o conditie umana cel putin potrivita cu invidiata viata occidentala. Si asta de 26 de ani neintrerupti, dupa ce in decembrie `89 credeam ca l-am „apucat” pe Dumnezeu de picior si in sfarsit ni se deschide si noua drumul spre libertate, democratie si demnitate, notiuni cu semnificatii cruciale pentru orice fiinta civilizata de pe planeta pe care o populam. Ce s-a intamplat, din acest punct de vedere, in Romania este o tema suficient de edificatoare pentru orice istoric interesat de evolutia corecta cronologica si mai ales faptica a unui popor si bineinteles a tarii din care face parte.
Prelungita speranta are doua cauze: naivitatea electoratului si perversitatea alesilor, cei care n-au avut si nu au niciun respect pentru ceea ce le-au promis sustinatorilor si poporului in general. Ca intotdeauna, galeata electorala, micii si berea, au hotarat o soarta pe care nu o mai doream dar pe care ne-o meritam pe deplin pe mai departe ca o consecinta a votului pentru ca asta este ceea ce am vrut. Sa-ti distrugi tu singur, cu buna stiinta, zestrea deloc de neglijat pe care o aveai in 1990, ca urmare a aplicarii sloganului pagubos si antinational ca aceasta avere a fost construita de comunisti este ca si cum negi tot ceea ce ai suferit pentru crearea ei. Dar partizanii acestui slogan, cei aflati temporar la carma tarii, au pus ceva in loc? Nu! Vechile uzine, fabrici, combinate etc. au devenit terenuri virane greu de valorificat cu scop economic si productiv pentru ca noii veniti nu sunt capabili sa faca asa ceva. Noroc ca, daca acesta e un noroc, pe unele dintre ele s-au mai amplasat locuinte, sedii comerciale, bancare, administrative si de functionare a firmelor straine care, simtind prostia romaneasca, au transformat Romania dintr-o tara cu o economie puternica intr-o taraba de desfacere a propriilor lor produse.
Halal deci, de „hapul” inghitit cu nonsalanta de alesii nostri de pana acum. De ce nu sunt, dupa atata timp, 26 de ani, trasi la raspundere cei carora nu numai pe buze, dar mai ales in fapte, le-a fluturat conceptul ca economia dinainte de 1989 era un „morman de fiare vechi”, morman insa demontat si transferat de unii straini in propria lor ograda, acolo unde functioneaza bine merci pe mai departe. Asa s-a ajuns ca azi in Romania sa nu mai existe mai nimic romanesc. Si de aici noua si vechea dilema: noi pentru ce votam? Pentru noii „inlocuitori” care nici la aceste alegeri pe plan local n-au prezentat programe clare si realizabile de dezvoltare economica si edilitara a lacaselor de sanatate, educatie etc. Numai lozinci sforaitoare ca ei vor face si vor drege totul pentru binele nostru. De fapt al lor personal. Daca asa vom vota in continuare asa o sa traim in continuare. Din pacate, ceea ce se intampla in tara noastra de mai putin de un an de zile ne demonstreaza spre ce ne indreptam ca rezultat al „istetimii” noilor tehnocrati promovati „pas cu pas” de catre noii „eminenti” propulsati in fruntea tarii. Asa ca, daca noi cei multi nu ne gandim responsabil la ceea ce vrem, sa nu ne mai jelim pe la colturi pentru ca sigur soarta ne va rasplati pe mai departe neiertator ca si pana acum.
Spor la treaba „dragi tovarasi” nou alesi!
Autor:
Ciprian Enache
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 126 – iunie 2016, pag. 3
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns