«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea sistemului hidroenergetic national (X). Acumularile Galbenu, Petrimanu si Balindru

Share

hidro iulie foto 3Continuam serialul privind lucrarile hidrotehnice prin care SC HIDROCONSTRUCTIA SA a contribuit la edificarea sistemului hidroenergetic national, prezentand, in articolul de fata, acumularile Galbenu, Petrimanu si Balindru.

Primele doua acumulari sunt situate pe raul Latorita, afluent de dreapta al raului Lotru. Zona de izvorare a acestuia se afla in vecinatatea varfului Urdele din Masivul Parang, la cota 2.165 mdm. Lungimea sa este de 29,1 km, avand un bazin de receptie de cca 201 kmp, cel mai important afluent al sau fiind paraul Rudareasa.

Raul Latorita se varsa in Lotru in zona localitatii Valea Macesului, 7 km mai la sud de cunoscuta statiune Voineasa.

Stransi intre cursul Latoritei si Lotrului, Muntii Latoritei se constituie intr-o plomba situata intre Masivele Parangului, Lotrului si Capatanii. Legendele locului vorbesc despre o prea frumoasa fata cu numele Latrita, indragostita de un fugit haiduc, retras sub aparenta unui cioban pe nume Lotru, transformati in ape repezi care isi unesc destinele, dupa ce inconjura muntii pe drumuri paralele.

Poate nu e de prisos sa amintim ca, in vecinatate, se dezvolta Cheile Oltetului, cele mai inguste chei din Romania, minune geologica ce ofera drumetului experienta atingerii simultane a doua masive muntoase care sunt ajunse la mica distanta, de 80 cm, unul de celalalt.

Vechi drum de ocolire al vamii de la Turnul Rosu, cheile si defileele zonei isi au obarsia numelor mai degraba in “lotrii” care evitau plata taxelor vamale, la traversarea spre si dinspre Transilvania.

Nivelul excesiv de coborat al talvegului raului Lotru a obligat Latorita la ferestruirea adanca a muntilor, pentru a ajunge la gura de varsare, traversand aglomerari de roci magmatice, calcare, gneise si sisturi cristaline, calatorului rezervandu-i-se o incursiune intr-un vacarm de pereti surplombati, jgheaburi, hornuri, ace si tancuri, peste care domnesc frumoase exemplare de zada si larice.

La altitudinea de 1.308 mdm cota de coronament, ne gasim in vecinatatea acumularii Galbenu, un lac cu 2.800.000 mc de apa, pe care o transfera gravitational, printr-o galerie lunga de 4 km, catre aductiunea ce face legatura intre statia de pompare Petrimanu si lacul Vidra.

Barajul din beton in dublu arc, dat in folosinta in anul 1974, are inaltimea de 60 de metri, lungimea la coronament de 172 metri si un volum inglobat de 41.000 mc beton, fiind, dupa barajul Bolboci, al doilea amplasament al unei lucrari hidrotehnice mari, din punctul de vedere al altitudinii.

Utilitatea constructiei nu rezida doar in folosinta energetica, in ultimii ani frumusetea peisajelor din zona potentand dezvoltarea turismului de aventura.

Acumularea Petrimanu, realizata tot pe raul Latorita, aduna majoritatea apelor captate in reteaua de aductiuni secundare “sud”, de pe o suprafata de 236 kmp. Numarul captarilor este de 28, iar lungimea galeriilor de peste 55 km, debitul captat fiind de cca. 5,4 mc/sec. In total, reteaua de sud are un numar de 31 de captari la firul apei, cu un debit de 7,5 mc/sec, lungimea aductiunilor fiind de peste 67 km, din care 745 m traversari.

Barajul Petrimanu este un baraj din beton in dublu arc, cu inaltimea de 49 m, lungimea la coronament de 190 m, cota acestuia fiind la altitudinea de 1.134 mdm. Barajul inglobeaza 56.000 mc de beton si capteaza o acumulare de apa de 2.500.000 mc.

Statia de pompare Petrimanu, avand o putere instalata de 31,5 MW, pompeaza volumul acumulat la o inaltime de 185 metri, cu un debit de 14 mc/sec, printr-o galerie care debuseaza intr-o alta galerie, gravitationala, ce deverseaza in lacul Vidra. Pusa in functiune in anul 1977, contribuie eficient la alimentarea bazinului Vidra si, implicit, la asigurarea varfurilor de sarcina in sistemul national si utilizarea eficienta a energiei.

Cea de-a treia acumulare, Balindru, face parte din reteaua de captari secundare “nord”, amplasate pe cursul Lotrului.

Cu o inaltime de 42 m, lungimea la coronament de 102 m si fiind situat la cota 1.034 mdm, barajul creeaza un lac cu volumul de 840.000 mc. Volumul propriu de beton inglobat in lucrare este de 13.000 mc si in compu­nerea amenajarii exista o statie de pompare ce transmite un debit de 2 mc/s la o inaltime de 314 m in galeria care leaga lacurile Jidoaia si Vidra.

Construit in anii 1977-1978, barajul aduna apele Balindrului (afluent al Lotrului) si cele ale imisarilor sai de pe un bazin de 271 kmp. Barajul indeplineste trei roluri importante: captarea si regularizarea undelor de viitura aparute la topirea zapezilor, energetic (turbinele sale genereaza 9 MW), statie de pompare si – foarte important – functioneaza ca un regulator de aluviuni, fiind singura lucrare  de acest tip de pe Lotru. Ca regulator de aluviuni, barajul retine in cuveta lacului aluviunile, Lotrul plecand „de la zero incarcare” in aval. Este si motivul pentru care in apele sale reci, repezi si curate isi gasesc adapostul specii de pesti endemice (in primul rand lostrita – monument al naturii), pastravi, clean si mreana!

Amenajarea raului Lotru a avut, la vremea ei, consistenta unui Proiect National pe care SC HIDROCONSTRUCTIA SA a stiut sa-l duca la bun sfarsit. Romania a participat cu toate fortele la realizarea celor 7 acumulari, prin 35,4 km de aductiuni principale, conducte fortate si canale de fuga, trei uzine hidroelectrice, 3 microhidrocentrale, 83 de captari la firul apei, 149 km de aductiuni secundare si canale cu sectiune deschisa, 3 statii de pompare, precum si celelalte uvraje adiacente: drumuri, poduri, statii electrice, amenajari sociale si turistice din Bazinul raului Lotru.

Poate ca nu ar fi lipsit de interes ca, in aceste momente de deruta natio­nala, cand societatea civila si deciden­tii se intrec in cautarea unor proiecte nationale, sa incercam sa creionam la Tarnita un nou Proiect National, util urmasilor nostri, proiect care sa joace rolul obiectivului ce canalizeaza toate energiile tarii, asa cum in Statele Unite a facut-o, la vremea ei, initiativa lui Roosevelt de a se realiza “Hoover Dam”.

Autor:
ing. Stefan Constantin – SC HIDROCONSTRUCTIA SA

Contact:
HIDROCONSTRUCTIA SA
Calea Dorobantilor 103 – 105
Sector 1, Bucuresti – Romania
Cod:010561
Telefon:
+40.(0).21.20.81.400
+40.(0).21.20.81.411
Fax:
+40.(0).21.208.14.01
+40.(0).21.208.14.02
+40.(0).21.317.52.03
E-mail: office@hidroconstructia.com

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 127 – iulie 2016, pag. 6

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/07/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-x-acumularile-galbenu-petrimanu-si-balindru/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.