Antreprenor: Asocierea SC DEDAL BAHAMAT SRL si SC ROMLOTUS INSTALATII SRL
Beneficiar: ARHIEPISCOPIA DUNARII DE JOS GALATI
Proiectant: SC PROIECT SA GALATI
Diriginte de santier: ing. Cornel CONDURACHE
Colaboratori de specialitate: arh. Cristian RANJA, sculptor Alexandru SIMINIC, sculptor Gheorghe TERESCENCO
DESCRIEREA LUCRARII
Constructia principala existenta a fost executata intre anii 1898 – 1900 si a avut ca functiune Palatul Episcopal. Cladirea este un imobil reprezentativ al municipiului Galati.
La 1864, Eparhia Dunarii de Jos nu avea nici resedinta chiriarhala si nici o catedrala pe masura istoriei si a demnitatii sale. Mai bine de 20 de ani resedinta a functionat, impropriu, in diferite case particulare, iar statutul de „Catedrala“ a fost detinut de biserica „Sfantul Nicolae“ din municipiu. Primele demersuri de zidire a unui astfel de centru au apartinut episcopului Iosif Gheorghian, urmasul lui Melchisedec. Episcopul Iosif, sustinut de ministrii V. A. Urechia si Dimitrie Sturza, reuseste, pana in 1885, pregatirea unui fond de pornire de 200.000 lei, pentru construirea unui palat episcopal la Galati.
In 1887, ca urmare a demersurilor facute de episcopul Partenie, municipalitatea ofera Eparhiei, pentru construirea Palatului Episcopal, locul din Piata „Stefan cel Mare“, in fata Gradinii Publice; hotararea municipalitatii a fost acceptata si intarita prin Decretul Regal nr. 3449 din 14 decembrie 1889. Dupa indeplinirea tuturor formalitatilor, abia dupa aproape 9 ani, in 1898, s-a putut oficia ceremonia asezarii pietrei de temelie a Palatului, incepand lucrarile de construire a acestuia. In ziua de 8 septembrie 1901, noul si somptuosul Palat Episcopal a fost inaugurat, in centrul sarbatorii fiind atunci slujba de sfintire a capelei cu hramul „Intampinarea Domnului“, oficiata de episcopii Partenie al Dunarii de Jos si Dionisie al Buzaului. Au participat la acest moment: Dimitrie Sturza – presedintele Consiliului de Ministri, Spiru Haret – ministrul Cultelor si Instructiunii Publice si reprezentantii autoritatilor locale si centrale din cele patru judete ale Eparhiei – Covurlui, Braila, Tulcea si Constanta.
Desi zidita temeinic, asezata pe lespezi de piatra si lucrata impecabil, de-a lungul anilor cladirea a suferit din cauza unor cutremure, oferind prilejul si celorlalti ierarhi ai Dunarii de Jos care au rezidat aici sa contribuie la refacerea si rectitorirea ei.
Ministerele de resort si forurile locale au pledat pentru dreptul legitim al Eparhiei de a-si relua proprietatea. Acest lucru s-a intamplat in anul 2004. Chiriarhul Dunarii de Jos a randuit ca fostul Palat Episcopal sa devina „Muzeul istoriei, culturii si spiritualitatii crestine de la Dunarea de Jos“. In acest sens, a fost desemnata o comisie pentru a redacta un proiect de consolidare. Proiectul, elaborat de SC Proiect SA – Galati, sub coordonarea regretatului ing. Mircea Chiriac, a fost acceptat, astfel incat el s-a bucurat de finantare din fonduri europene, sansa care a oferit posibilitatea redresarii „a fundamentis“ a acestei cladiri – monument istoric. Dificila lucrare de reconstruire – practic – si restaurare a Palatului a revenit firmei galatene Dedal Bahamat SRL, autorizata pentru interventii de gen asupra unor constructii incadrate in catalogul monumentelor istorice, la care s-a adaugat, pentru anumite lucrari specifice de instalatii, firma Romlotus Instalatii SRL.
Pentru restaurarea cu fidelitate a formelor initiale ale fatadelor si interioarelor, mutilate dupa anii `64 prin interventii distructive, s-au folosit imagini de epoca din anii 1903 – 1906 si documente cu descrieri ale cladirii, depistate prin cercetari minutioase de arhiva.
Obiectul proiectului il reprezinta consolidarea, reabilitarea si modernizarea Palatului Episcopal, care va deveni “Muzeul istoriei, culturii si spiritualitatii crestine de la Dunarea de Jos Galati”.
Prin proiect s-a prevazut realizarea urmatoarelor categorii de lucrari, pe obiecte, astfel:
- Corp principal muzeu: consolidarea cladirii; infrastructura; suprastructura; lucrari de arhitectura;
- Corp anexa: lucrari de constructii, lucrari de arhitectura, lucrari de protectie termica suplimentara, instalatii electrice, instalatii sanitare, instalatii de incalzire;
- sistematizare verticala;
- lucrari de drumuri: terasamente, constructii alei, trotuare, carosabil etc.;
- protectia mediului: plantatii;
- retele exterioare apa: retele apa, bransament, hidranti de incendiu, lucrari de camine, canale, desfaceri;
- retele exterioare canalizare, lucrari de camine, guri de scurgere, separator de grasimi;
- racord gaze naturale: instalatii de gaze naturale – racord si utilizare;
- instalatii electrice in incinta;
- alimentare cu energie electrica;
- racord telefonic.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 128 – august 2016, pag. 56
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns