Intre 7 si 10 septembrie va avea loc la Cluj-Napoca cea de-a XIII-a Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii, eveniment deosebit de important pentru cei ce activeaza in acest domeniu al constructiilor.
Pentru a puncta importanta evenimentului si pentru a contura locul si rolul pe care il joaca geotehnica in activitatea de constructii am solicitat un interviu dnei profesor universitar dr. ing. Sanda Manea, presedintele Societatii Romane de Geotehnica si Fundatii.
Ionel Cristea: Ce isi propune concret cea de-a XIII-a Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii, care se desfasoara intre 7-10 septembrie 2016 la Cluj-Napoca?
Sanda Manea: Ca si celelalte Conferinte Nationale, devenite traditionale incepand cu anul 1967, si Conferinta de la Cluj constituie, in primul rand, un moment de bilant al activitatii celor care isi desfasoara munca de zi cu zi in acest domeniu, unde, prin specific, se intalnesc diferite specialitati ingineresti.
Totodata, momentul actual ridica, in fata domeniului si a specialistilor, o serie de provocari, generate, pe de o parte, de lucrari de o mare anvergura, precum lucrarile de infrastructura (autostrazi, cai ferate, poduri, tunele), iar pe de alta parte de cele urbane, caracterizate de excavatii tot mai adanci si de structuri tot mai inalte, in contextul complex si dificil geotehnic si hidrogeologic al Romaniei.
De asemenea, din punct de vedere al modului de calcul, s-a reusit implementarea principiilor Eurocodurilor si in mod special a EC7, in toate normele tehnice specifice care guverneaza domeniul Ingineriei geotehnice pe plan national. Conferinta constituie, astfel, un moment propice pentru a discuta modul si gradul de aplicare a acestor norme.
Asadar, aceasta Conferinta reprezinta un moment festiv si totodata lucrativ, de bilant si analiza obiectiva, dar si de continuare a activitatii in domeniul Ingineriei geotehnice.
I.C.: Puteti face un succint bilant al editiilor anterioare ?
S.M.: Istoric, prin faptul ca aceste Conferinte s-au desfasurat ritmic si neintrerupt, s-a dovedit rolul benefic al acestor intalniri profesionale. Se remarca faptul ca numarul comunicarilor a crescut, astfel ca materialul scris ramane generatiilor viitoare ca oglinda a activitatii noastre, cu realizari si uneori neimpliniri.
Fiecare Conferinta a avut o componenta didactica, prin prezentarile de sinteza care aduc la cunostinta noutatile internationale teoretice (metode si modele de calcul) dar si practice (tehnologii, materiale, solutii constructive si aplicatii).
De asemenea, fiecare conferinta a avut si o componenta foarte concreta prin expozitiile si prezentarile organizate de executanti, cat si prin vizitele tehnice. Iar discutiile si dezbaterile generate de materialele prezentate in plen au constituit un bun prilej de a cunoaste pulsul activitatii reale.
Pas cu pas, cu fiecare conferinta, s-a constatat complexitatea si anvergura domeniului Ingineriei geotehnice si dezvoltarea sa nationala, ca si racordarea la activitatea internationala.
I.C.: Unde se situeaza, in momentul de fata, domeniul geotehnicii si fundatiilor in ceea ce priveste progresul tehnologic si al materialelor?
S.M.: La nivel national exista un progres continuu si in domeniul ingineriei geotehnice pe toate planurile: conceptual (modelare si proiectare asistata de calculator), al executiei (prin tehnologii tot mai avansate), cat si prin aparitia, dezvoltarea si aplicarea de noi materiale (preponderant din grupa geosinteticelor). As sublinia ca, gratie Revistei Constructiilor, multe aplicatii recente din domeniu au fost facute cunoscute pe plan national inginerilor constructori, unele dintre ele fiind popularizate pentru un grup mai restrans si prin Revista romana de geotehnica si fundatii, publicatie specifica a SRGF.
Evident, acest progres a fost generat de activitatile de cercetare.
Din pacate, aplicarea noului in domeniu se asigura astazi primordial prin importarea unor programe de calcul, utilaje, tehnologii, materiale, activitatea unitatilor de cercetare din tara fiind relativ redusa si fara rezultate vizibile. Aceasta se poate considera o neimplinire actuala a domeniului.
Desigur, la nivelul invatamantului tehnic romanesc s-au facut eforturi de pregatire specifica a viitorilor ingineri, notabile fiind “Masteratul de Inginerie geotehnica”, precum si “Doctoratul in Inginerie civila”, specializarea “Geotehnica si Fundatii”, care functioneaza, cu bune rezultate, la Universitatile Tehnice din Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara. Absolventii acestor forme de invatamant se pot numi, pe drept cuvant, “geotehnicieni”.
SRGF face eforturi pentru diseminarea celor mai noi cunostinte in domeniu prin Simpozioane nationale, adesea cu participari internationale ale unor specialisti renumiti, ca si prin cursuri adresate celor ce activeaza deja in domeniu.
I.C.: Cat de important este studiul geotehnic pentru reusita unei lucrari de constructii?
S.M.: Studiul geotehnic a fost si va fi la baza oricarui tip de constructii. La propriu si la figurat, orice constructie reazema si este in contact cu masivul de pamant, generic denumit teren de fundare.
Daca necesitatea cunoasterii unor date despre terenul de fundare este unanim recunoscuta si stabilita prin legislatia tehnica, volumul si complexitatea acestor date nu mai sunt, din pacate, respectate, in pofida faptului ca exista prevederi legale in acest sens.
Este evident ca aceste date geotehnice sunt cele care vor genera siguranta si stabilitatea viitoarelor constructii.
Prin continuitatea “Scolii romanesti de geotehnica” si in deplina concordanta cu normele, astazi exista un document specific, celebrul NP 074/2014, “Normativ privind investigarea terenului de fundare pentru constructii” care arata cerintele acestor activitati, continutul studiului geotehnic, volumul si tipul investigatiilor de teren si laborator.
Este prevazuta, de asemenea, si in legislatia nationala obligatia verificarii tehnice a acestei documentatii prin specialisti atestati pentru exigenta Af “Rezistenta mecanica si stabilitatea terenurilor de fundare a constructiilor si ale masivelor de pamant”.
Vreau sa subliniez, insa, ca Studiul geotehnic nu reprezinta singura documentatie geotehnica necesara in domeniul constructiilor, desi probabil este cea mai cunoscuta. Exista, de asemenea, prevazuta de legislatie documentatia “Expertiza geotehnica”, generata de diferite situatii, ca si documentatia “Proiect geotehnic”, explicitata in EUROCOD 7, cu referire la solutiile de fundare (de suprafata sau adancime) pe terenuri naturale sau imbunatatite, la solutiile de sustinere si consolidare a masivelor de pamant, la solutiile de executie a rambleurilor si debleurilor, a ancorajelor, la verificarea terenurilor si fundatiilor fata de actiunea apei, la stabilitatea generala etc.
Pentru recunosterea importantei Proiectului geotehnic este inca necesar sa insistam si sa existe prevederi legale, inclusiv obligatia de verificare tehnica la exigenta Af.
I.C.: Au fost situatii in care, din cauza unor studii geotehnice facute superficial, au aparut probleme in realizarea unor investitii?
S.M.: Da, dar exista chiar prevederea in normative ca, atunci cand nu exista suficiente date geotehnice in etapele preliminare si cand pe parcursul executiei se constata inadvertente, sa se poata executa investigatii de detaliu.
Desigur, se manifesta si superficialitatea in abordarea investigatiilor geotehnice iar rolul verificarii tehnice, prin specialisti atestati, este acela de a impiedica aparitia unor astfel de situatii. In mod practic, insa, se constata ca, din cauze economice (costuri reduse), nu se respecta cerintele tehnice, iar consecintele sunt ca, de fapt, costurile finale vor fi mult mai mari.
In acest sens, SRGF a organizat in anul 2013 un Simpozion national “LOCUL STUDIILOR GEOTEHNICE IN LEGISLATIA PENTRU CONSTRUCTII IN GENERAL SI IN INGINERIA GEOTEHNICA IN PARTICULAR”, unde, cu cca. 100 de participanti, s-au dezbatut probleme foarte concrete legate de acest subiect si importanta Studiului geotehnic.
I.C.: Si atunci, daca studiul geotehnic este atat de important, cum se explica faptul ca meseria de geotehnician nu se regaseste in cadrul ocupational din Romania?
S.M.: Asa cum spuneam, toate activitatile legate de domeniul Ingineriei geotehnice (investigare, proiectare, executie) sunt de mare importanta pentru domeniul constructiilor, dar recunoasterea acestui fapt este partiala, existand, inca, tendinte de minimizare chiar din partea altor specialitati, fara a se intelege ca efortul este comun si nu concurential pentru siguranta constructiilor. Meseria de geotehnician este complexa si asa cum practica nationala si internationala au dovedit, in domeniu se regasesc diferite specialitati.
Exista si la nivelul societatii internationale (ISSMGE), al carui membru Romania este, o preocupare de definire si recunoastere legislativa a acestei meserii, fiind generat un schimb de idei in acest sens. Este o preocupare a SRGF de introducere pe plan national, in cadrul ocupational, a meseriei de geotehnician, pornind chiar de la deviza Conferintei europene a tinerilor geotehnicieni, organizata de SRGF in Romania, la Sibiu, in iunie 2016 – “Proud to be geotechnical engineer”.
Practic, absolventii formelor de invatamant de Studii Aprofundate si Masterat in Ingineria Geotehnica sunt cei care au inscrisa pe diploma acesta calificare. Dar ce facem cu specialistii mai vechi? O intrebare la care SRGF se straduie sa gaseasca un raspuns concret.
I.C.: Faptul ca Romania se afla intr-o zona seismica, si chiar terenul de fundare in multe regiuni este unul slab, sporeste importanta studiilor geotehnice si a fundatiilor pentru constructiile din tara noastra?
S.M.: Importanta celor doua elemente naturale, definitorii pentru siguranta constructiilor, este recunoscuta inclusiv prin introducerea in normele specifice a factorului seismic, precum si a tipului de teren (bun, mediu, dificil), ca si a prezentei apei subterane pentru stabilirea Riscului Geotehnic, care se concretizeaza, apoi, prin complexitatea Studiului si respectiv a Proiectului Geotehnic. Iata de ce pledam pentru verificarea tehnica specifica (Af) a documentatiilor de proiectare.
As vrea sa subliniez, inca o data, ca sunt in vigoare norme tehnice specifice (normative si ghiduri), care sunt in sprijinul proiectantilor, atat pentru fundarea in conditii dificile, cat si pentru calculul, inclusiv seismic, al fundatiilor, structurilor de sprijin, stabilitatii pantelor etc.
I.C.: Societatea al carei presedinte sunteti (SRGF) isi poate reprosa ceva pentru lipsa de vizibilitate a geotehnicienilor la realizarea unor constructii – in comparatie cu structuristii, instalatorii etc.? De pilda, la premiile acordate de ARACO – respectiv: Trofeul ARACO -, nu-mi amintesc sa fi vazut vreodata mentionat numele societatii care a efectuat studiul geotehnic al lucrarii respective.
S.M.: Este adevarat ca, in general, la acordarea unor distinctii in domeniul constructiilor e scoasa in evidenta, si la propriu si la figurat, partea vizibila a constructiei (suprastructura), lucrarile noastre fiind, cel mai adesea, “lucrari ascunse”. In unele cazuri se specifica in cadrul colectivului premiat si verificatorul Af si uneori si specialistii, mai rar societatile care au efectuat studii si/sau proiecte. Sa spunem ca poate fi modestie sau pur si simplu sunt uitati cei care, in fapt, pun bazele constructiei. Si totusi, daca apar necazuri la unele constructii, primii intrebati sunt “geotehnicienii”!
I.C.: Daca mai aveti ceva de adaugat in incheiere…
S.M.: In primul rand as dori sa multumesc, in numele SRGF, Revistei Constructiilor pentru prilejul acordat, pentru ca activitatea noastra sa devina mai vizibila in lumea constructorilor, acolo unde existam dintotdeauna si desi poate nu este foarte evident, ne simtim ca intr-o mare familie.
Totodata, as vrea sa subliniez ca existenta si perenitatea SRGF se datoreaza membrilor sai de toate varstele, unii mai vizibili, altii, si multi poate, mai putin cunoscuti, dar toti devotati domeniului in care au ales sa-si desfasoare activitatea.
O mentiune speciala se adreseaza inaintasilor nostri si in mod special presedintelui de onoare al SRGF, profesor universitar emerit Iacint Manoliu, personalitate marcanta a domeniului pe plan national si international, care a condus SRGF peste 20 ani.
De asemenea, trebuie evidentiata munca plina de pasiune a vicepresedintilor SRGF, presedintii filialelor: Bucuresti – profesor universitar Loretta Batali, Iasi – profesor universitar emerit Anghel Stanciu, Timisoara – profesor universitar emerit Marin Marin, Cluj – conferentiar universitar Vasile Farcas, cat si, nu in ultimul rand, a Secretarului general al SRGF, conferentiar Ernest Olinic.
In final, uram succes lucrarilor Conferintei Nationale de la Cluj si speram sa revenim cu vesti pozitive din activitatea noastra.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 129 – septembrie 2016, pag. 4
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns