TURNURILE PETRONAS – Kuala Lumpur, Malaezia
In deceniul 10 al secolului trecut Malaezia era vecina cu doua tari faimoase: Thailanda – o mare putere turistica si Singapore – o mare putere economica.
Pentru a concura cu renumele vecinilor sai, s-a hotarat construirea in Malaezia a celei mai inalte cladiri din lume. Asa au aparut cele doua turnuri Petronas proiectate de arhitectul argentinian Cesar Pelli iar structura si proiectul de rezistenta de catre inginerii haitieni Domo Obiasse si Aris Battista.
La realizarea acestei grandioase lucrari, proiectantii s-au confruntat cu numeroase obstacole, cel mai dificil fiind cel provocat de instabilitatea solului.
Cele doua turnuri au fost construite intre 1995 si 1998: turnul 1 de catre japonezii de la Hazana iar turnul 2 de sud-coreenii de la Samsung si Kukdong, la viteza de executie castigand sud-coreenii.
Fiecare dintre cele doua turnuri are 88 de etaje, din care 78 sunt deservite de 78 de lifturi. Ultimul etaj se afla la inaltimea de 375 m, iar inaltimea maxima, la varful antenei montate pe acoperis, este de 452 m, ceea ce le-a conferit, pana in anul 2003, titlul de cele mai inalte cladiri din lume, intrecand turnul Sears din Chicago.
Cele doua turnuri la care ne referim sunt legate printr-o pasarela aflata la nivelul 41, la inaltimea de 170 m.
Construirea turnurilor a costat peste 1 miliard de dolari, principalul contributor fiind compania petroliera malaeziana Petronas.
La momentul construirii, Turnurile Petronas au detinut mai multe recorduri mondiale: cele mai inalte turnuri gemene, cea mai adanca fundatie si cea mai inalta pasarela din lume.
Fiecare turn cantareste peste 300.000 tone, avand structura din beton si fatada din OL si sticla.
Arhitectul Cesar Pelli a folosit elemente ale arhitecturii traditionale musulmane – o stea cu 8 colturi, arcade curbate s.a. – transpuse intr-un context modern.
Turnurile gazduiesc un mall in primele 6 etaje, sala de concerte, muzeu, birouri, studiouri de televiziune s.a.
Unul dintre turnuri este ocupat in intregime de birourile Petronas si ale afiliatilor lor.
YAVUZ SULTAN SELIM BRIDGE – Istanbul, Turcia
Este al 3-lea si cel mai mare pod peste stramtoarea Bosfor, intre partea europeana si cea asiatica a Turciei.
Podul are 8 benzi de autostrada – cate 4 pe fiecare sens si doua linii de cale ferata pe mijloc, fiind cel mai lat pod suspendat din lume, cu o latime de 59 m.
Lungimea totala a podului este de 2,164 km.
Proiectantii podului sunt inginerii structuristi: francezul Michel Virlogeaux – cel care a conceput si Viaductul Millau si Pont de Normandie si elvetianul Jean Francois Klein – lider de proiect.
Podul a fost construit de consortiul format din compania turca IC Icta si cea italiana Astaldi, iar pilonii de capat – cei mai inalti piloni laterali din lume (322 m) – au fost realizati de Hyandai Engineering & Steel Industries.
Constructia podului – inceputa la 29 mai 2013 si inaugurata la 26 august 2016 – finalizata, deci, in 3 ani si 3 luni – a costat aproape 3 mld. dolari.
In final, podul este un segment al autostrazii Marmara Nord, fiind foarte util pentru descongestionarea traficului din Istanbul si facilitarea transportului spre Grecia.
CAUSEWAY BRIDGE – peste Lacul Pontchartrain, Louisiana, SUA
Este cel mai lung pod peste apa din lume. Masoara 38,422 km si este sustinut de 9.500 de piloni din beton.
Este un dig compus din doua poduri paralele care traverseaza lacul Pontchartrain.
In 1969 a fost cotat de Guiness World Records ca cel mai lung pod (lungime continua) din lume.
JIAOZHOU BAY BRIDGE – Shandong, China
Este cel mai lung pod (agregate) peste apa din lume. Lungimea totala 41,58 km, din care 25,9 km peste apa, restul fiind pe portiuni de uscat si intr-un tunel.
Podul este proiectat in forma de T. Contine 45.000 tone de otel si 2,3 milioane mc de beton, fiind asezat pe 5.238 piloti din beton.
A fost proiectat de Gaosu Group Shandong si a costat cca 1,5 mld. dolari.
BRANG NA EXPRESSWAY BRIDGE – Bangkok, Thailanda
Este, de fapt, un viaduct rutier cu 6 benzi care traverseaza orasul Bangkok.
Are o lungime de 54 km si o inaltime de 18,60 m.
Finalizat in anul 2000, contine un volum de beton de 1,8 mil. mc.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 133 – ianuarie-februarie 2017, pag. 52
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Faci un comentariu sau dai un răspuns?