Articolul se refera la pergole in calitatea lor de constructii ornamentale. Apartinand unor culturi vechi, se presupune ca pergolele poarta un mesaj ezoteric.
In Romania moderna pergolele au fost instalate in parcuri, dar si pe cladiri, acolo unde unele au rezistat cutremurelor de pamant. Prin modernizarea Capitalei pergolele au fost integrate in sistemele structurale ale cladirilor noi, contribuind, in acest fel, la succesul arhitectural al ansamblului urbanistic.
Mesajul decriptat al pergolelor consta in inducerea in subconstietul uman a conditiei de verticalitate. Rezulta echilibru si stabilitate individuala.
Pergola este, in mod curent, o constructie ornamentala simpla, de conceptie carteziana si inspiratie gravitationala. Pergola poate fi amplasata izolat, ca o constructie independenta, sau este asociata unei cladiri existente. De asemenea pergola poate ramane la nivelul terenului amenajat sau este instalata la un alt nivel, superior sau inferior fata de terenul natural. In orice amplasament, pergola poate sustine flori, plante decorative sau ramane, eventual, colorata, dar nuda (fig. 1).
Originea pergolei se pierde in negura vremurilor. Similaritatile cu dolmenul megalitic ii pun in evidenta atat valoarea criptica cat si pe cea monumentala (fig. 2).
De la Legenda lui Oedip pergola a preluat discret relatia omului cu gravitatia (fig. 3). Intr-adevar, ca sa-l verifice daca s-a constientizat, Monstrul Sfinx l-a intrebat pe Regele Oedip: „Ce merge dimineata in patru labe, la amiaza in doua si seara in trei?” (fig. 4). Raspunsul lui Oedip a venit prompt: „Omul”. Atunci Monstrul Sfinx i-a crutat viata, iar Istoria a consemnat intrarea pe scena Lumii din Homo Erectus a lui HOMO GRAVITAS. Cu acest mesaj ezoteric pergola se regaseste in diverse versiuni din Culturile Orientale. In Mesopotamia, de exemplu, se admite ca pergola a facut parte din Gradinile suspendate ale Semiramirei, construite de Nabucodonosor la Babylon (fig. 5).
Romanii au folosit, pentru aceasta constructie aparte, termenul de pergula, iar in deceniul 1645-1655 italienii au consacrat denumirea de astazi.
Pergola nu a intarzit sa apara, cu gratie, in parcurile si asezarile din Romania (fig. 6).
Dupa primul razboi mondial si intregirea neamului, Regina Maria a Romaniei a fost cea care a incurajat construirea de palate (fig. 7).
Profesorul arhitect Petre Antonescu a fost autorul primelor pergole monumentale din Capitala (fig. 8). Cele doua cutremure puternice de pamant din anii 1940 si 1977 au „muscat” bazele stalpilor din beton armat ai pergolei, dar n-au reusit sa o avarieze (fig. 9). Fenomenul de amplificare dinamica denumit si „plesnitura de bici” a fost de fiecare data prea scurt pentru stalpii bine armati. Inregistrarile dinamice recente au aratat o comportare dinamica perfecta a Palatului Societatii „Adriatica – Trieste” (fig. 10).
In anii ’30 din deceniul urmator, alte doua cladiri inalte au fost prevazute cu pergole. Pergola Blocului Wilson i-a supravietuit cutremurului din anul 1940, dar Hotelul Carlton a cedat prin colaps (fig. 11). La urmatorul cutremur puternic al secolului al XX-lea, cel din anul 1977, a cedat si pergola Blocului Wilson. Proiectul de consolidare, elaborat imediat dupa cutremur, a exclus pergola, astfel ca blocul a ramas cu un nivel in minus. La cutremurele de pamant din anii 1986 si 1990 comportarea dinamica a Blocului Wilson a fost acceptata de autoritati (fig. 12).
In sfarsit, pergola-lanternon de pe cupola Palatului pentru Stiinte Economice din Piata Romana, construit tot in anul 1926, a avut, pe toata durata serviciului ei de 91 ani, o comportare dinamica stabila. Sfera metalica are o masa redusa, iar stalpii din otel s-au dovedit rezistenti la fortele impulsurilor seismice (fig. 13).
A fost o vreme cand pergolele suspendate, impreuna cu turlele bisericilor, dadeau masura cutremurelor care bantuiau Capitala. La inceputul anilor ’70, cand s-a decis modernizarea Municipiului Bucuresti, priectantii stiau ca se afla in capitala cu riscul seismic cel mai ridicat din Europa. Ca sa confere personalitate noilor constructii monumentale, ei au convenit sa mentina pergolele la conceptia lor carteziana, dar si-au conditionat hotarirea de integrarea lor structurala. Au impus astfel cu indrazneala o performanta de estetica functionala, deoarece frumos inseamna echilibrat, iar acum se constata ca demersul lor de atunci a reusit. Pretul platit incepe sa-si arate roadele.
Tot ansamblul edilitar desfasurat fluent de la vest, din Piata Constitutiei, pana la est, in Piata Alba Iulia, se distinge prin eleganta pergolelor sale. Pergolele au fost proportionate cu dimensiunile, aspectul si functiunile cladirilor carora le apartin (fig. 14, 15, 16).
Au fost concepute pergole desfasurate pe trasee liniare, drepte sau curbe si pergole localizate avand contururi circulare sau poligonale (fig. 17, 18, 19). A devenit astfel posibila marcarea diferentiata a bulevardelor si a pietelor cu mentinerea unei plastici arhitecturale coerente (fig. 20, 21, 22). Prin repetarea unui anumit tip de pergola, ca de exemplu cel denumit de autor „triumfal”, pentru respectul pe care il inspira prin configuratia sa clar carteziana, cladirile noi pot fi identificate ca apartinand unei categorii structurale specifice (fig. 23). Dar surpriza s-a produs in vara anului 2015, cand autoritatile municipale au inceput instalarea pe esplanadele Bulevardului Unirii a unor pergole autentice din lemn, viu colorate (fig. 24, 25). Evenimetul confirma valoarea conceptiei originale de modernizare a Capitalei, iar autorii acestei rare inspiratii sunt demni de cele mai distinse omagii.
In concluzie, cu sau fara flori, la sol sau suspendate pe cladiri, misiunea decriptata a pergolelor este sa induca subtil, in subconstietul uman, conditia de verticalitate. Atunci absorbtia de energie gravitationala a trupului este maxima si se atinge starea stabila de echilibru, iar echilibrul inseamna viata.
Asadar, deviza pergolelor este: Keep Standing HOMO GRAVITAS!
(Din AICPS Review – Nr. 1-2, 2017)
Autor:
Ramiro A. Sofronie
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 139 – august 2017, pag. 54
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns