Incet-incet, dintre oamenii care au construit Romania moderna, raman tot mai putini. Saracim ca neam si tara si nu stim ce sa punem in loc. Din cand in cand ne aducem aminte de ei, dar uitam ca multi dintre constructorii tarii au fost uniti doar prin saracie. Sarind de la statutul de eroi in miezul zilei, sistemul ce ne-a batjocorit vreme de mai bine de 40 de ani era capabil ca, pana seara, sa te transforme intr-un condamnat cu acte-n regula. Multi dintre parintii nostri, dupa ce dadeau de mancare gainilor in zorii zilei, pana seara erau aruncati in vagoanele pentru vite si-si incepeau calatoria catre moarte in pustiul Baraganului sau in jungla de stuf de la Periprava.
In 8 august 2017 s-a stins, la 85 de ani, un erou de-al nostru, de-al constructorilor, inginerul Liviu-Valer Gutiu. Nascut la 13 martie 1932 la Josenii Bargaului, in judetul Bistrita, se inscrie la Facultatea de Constructii Hidrotehnice a Institutului Politehnic din Timisoara. Devine absolvent in anul 1957 si-si dedica intreaga energie in practicarea profesiunii in cadrul HIDROCONSTRUCTIA SA, incepand si continuand cu: betonare baraj Bicaz pana in anul 1960, apoi, pana in 1966, in cadrul Grupului de Santiere „Bistrita Aval”, la barajul Piatra-Neamt, UHE Roznov, Zanesti, Costisa si Racova. Ca inginer-sef conduce executia lucrarilor de la amenajarile Racova, Garleni, Lilieci si Bacau.
Din 1967, ca director al Grupului pana in 1986 (redenumit „Grup Santiere Bacau”, apoi „Antrepriza de Constructii Hidroenergetice Siret Bacau”), are in subordine santierele independente de la Poiana Uzului, Siriu pe raul Buzau, Stanca-Costesti pe Prut, Bolboci pe Ialomita, Tasca pe Bicaz, precum si Statia de Pompe Cernavoda, la care s-au adaugat Canal Evacuare Apa Calda de la CNE Cernavoda, Centrala hidroelectrica din acelasi amplasament, precum si puternicele lucrari de organizare de santier din ansamblul nuclear-energetic.
Conduce direct executia investitiilor de la AHE Galbeni, Racaciuni si Beresti de pe raul Siret si-si aduce contributia la realizarea alimentarilor cu apa din Bacau, Buhusi, Targu-Neamt, precum si din alte comunitati mai mici.
In perioada in care conduce Grupul, acesta devine cel mai mare din structura Trustului de Constructii Hidrotehnice (TCH, ulterior HIDROCONSTRUCTIA) avand la dispozitie peste 6.000 de angajati.
Devine autor si coautor al unei serii de inventii si inovatii aplicate la Barajul Poiana Uzului (baraj din beton cu contraforti tip ciuperca, prevazuti cu talpi de fundatie joantive, lestate, cu inaltimea de 84 m si un volum de beton de 710.000 mc), precum si la Barajul Stanca-Costesti (cea mai mare acumulare din tara dupa Portile de Fier I – 1.400.000.000 mc apa).
Tehnician de elita, participa la turnarea, pentru prima data in tara, a betoanelor vacuumate (deversor Poiana Uzului), imagineaza si participa la realizarea morilor cu bare – utile la obtinerea nisipului in zone cu deficit de astfel de material, imagineaza si executa uriasul cofraj metalic glisant pe plan inclinat, cu care se betoneaza deversorul de ape mari de la Stanca-Costesti.
Odata cu scaderea ponderii lucrarilor de amenajare in scopuri energetice a apelor interioare, HIDROCONSTRUCTIA ii foloseste experienta la monitorizarea lucrarilor derulate la amenajarea Izbiceni, precum si la lucrarile de reparatii capitale de la UHE Sadu V.
In data de 10 august 2017, rudele, colegii si prietenii l-au condus pe ultimul drum, catre Cimitirul Sfanta Vineri din Bucuresti.
Prin bunavointa colaboratorilor nostri de la publicatia „Mesagerul de Neamt”, publicam un fragment din interviul acordat, in anul 2014, reporterului local Ioan Apopei.
— (R) Cum a fost cu frontiera? Ca a fost o legenda…
— (L-VG) La Stanca – Costesti am vorbit cu IAS-urile, rugandu-le sa-mi dea 20-25 de tractoare. Ei au sucit-o, dar i-am intrebat: „Ce vreti?” „Un saivan”, au raspuns. „Bine, va fac, eu sunt om de cuvant, numai ca vreau ca fasia asta sa fie gata pana maine”. Nu iesea decretul de modificare a frontierei. Pai, eu stau sa astept decretul? Mi-au spus ca ma puteau impusca, pentru ca am mutat frontiera fara aprobare. „De ce nu ma faceti erou intai si dupa sa ma impuscati!”. Am mutat frontiera fara decret. Dar ce, eu stau dupa ei? Cand le-am promis la rusi ca fac fasia lata de 25 m si gardul de sarma ghimpata, au acceptat. Eu am pregatit incinta de lucru si trebuia sa retrasez frontiera. Era vorba de cateva mii de hectare, pentru ca noua fasie intra in zona neutra. N-a fost niciun caz ca vreun roman sa fuga la rusi. Dar de la rusi gaseam cate un basarabean ascuns, apoi il duceau in Siberia, ii schingiuiau… Aveam si noi frontiera bine pazita. Treceau de la rusi, dar de la noi la ei nu trecea nimeni. Revenind, am facut saivanul, dar au vrut sa mi-l impute. Eu le-am zis: „L-am facut pentru tata?”
––––––––––––––––
— (R) Concret, care este situatia pe Siret?
— (L-VG) Siretul are 17 hidrocentrale prevazute. A inceput ceva la Botosani. Acolo, unitatea mea a facut un baraj de alimentare cu apa a orasului Botosani, iar la Bucecea este o statie foarte mare. Daca se mai faceau inca 2-3 dintre acestea, nu era distrus Vadu Rosca. Am sa spun pana la moarte. Vadu Rosca, asa cum facusem Galbeni, Beresti, Calimanesti, incepusem Movileni, dar mai era inca una, la Suraia-Vadu Rosca, era bine sa le fi terminat, dar le-au ingropat. Este pacat, pentru ca, pe Siret, din 17 hidro, s-a lucrat doar la 5. Mai era Cosmesti si inca una, apoi le-au inchis. Se lucrase in procent de 50%. Important este sa luptam sa nu se distruga hidroenergetica romaneasca. Spun cu tarie: este o crima! Important nu este faptul ca avem energie electrica destula. Prin amenajarea Siretului, important este sa creezi apa rezerva in caz de seceta. Cand o sa fie seceta, de pomana urli! Ca astfel de lucrari nu se pot face in trei zile… Avem potential hidroenergetic si pentru doi ani de seceta. Daca nu se fac hidrocentrale, daca nu se fac acumulari, ingheata totul. Cand faci o hidrocentrala, nu o faci doar pentru acumulare de apa. Daca te urci intr-un elicoper si vezi numai pe Siret cum sunt digurile, cum intra apa din centrala din amonte… Totul este o frumusete! Si apoi vezi in aval Movileni, Cosmesti si ti-e greata, unde, un kilometru in dreapta, a rupt Siretul. Asa a rupt Moldova, Crisurile si asa se distrug toate.
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!
Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA
Contact:
HIDROCONSTRUCTIA SA
Calea Dorobantilor 103 – 105
Sector 1, Bucuresti – Romania
Cod:010561
Telefon:
+40.(0).21.20.81.400
+40.(0).21.20.81.411
Fax:
+40.(0).21.208.14.01
+40.(0).21.208.14.02
+40.(0).21.317.52.03
E-mail: office@hidroconstructia.com
Web: www.hidroconstructia.com
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 140 – septembrie 2017, pag. 36
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns