SOS! Investitiile din Romania in pericol din cauza lipsei de forta de munca in constructii

Noi, romanii, am trait s-o vedem si pe-asta. Romania, furnizoare pentru multe tari din Europa, sa se planga, de un timp incoace, ca nu mai are forta de munca pentru lucrarile de constructii.

In ultimii ani, desi numarul investitiilor a scazut, si cand ar mai fi unele de executat sunt probleme cu asigurarea fortei de munca necesare. Este si motivul pentru care i-am adresat dlui ing. Cristian Erbasu, presedintele Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii, cateva intrebari pentru a afla ce solutii ar putea fi pentru iesirea din acest impas.

Redactia: Din analiza Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii rezulta ca deficitul de forta de munca din acest sector este, in momentul de fata, de cca 200.000 de angajati, ceea ce reprezinta cam 30% din necesarul de forta de munca din constructii. Ce consecinte va avea aceasta situatie – daca nu se va rezolva – pentru desfasurarea investitiilor din Romania?

Cristian Erbasu: Asa cum se observa, deficitul de forta de munca este foarte mare. Ne aflam intr-o perioada in care au inceput sa se deruleze licitatiile publice pentru investitii finantate din fonduri europene. Riscul cel mai mare va fi acela ca si in cazul in care se vor semna contractele sau vor incepe lucrarile, acestea sa nu poata fi terminate. Si mai grav ar fi ca s-ar putea sa se rezilieze contractele inainte chiar de a fi incepute lucrarile.

Red.: O prima solutie ar fi repatrierea muncitorilor romani care lucreaza, in prezent, in alte tari. Ce ar trebui facut in acest sens?

C.E.: Da, este una dintre solutii, dar care nu poate fi controlata. Multi muncitori nu se vor mai intoarce acasa niciodata. Si-au facut familii, au copii la scoala si s-au integrat in societatea de acolo. Se vor intoarce doar cei care nu reusesc sa se realizeze in strainatate. In ceea ce priveste societatile din constructii, noi incercam sa asiguram conditii cat mai bune angajatilor nostri pentru a incerca sa stabilizam forta de munca. In ultima perioada, de pilda, multe societati au crescut salariile angajatilor chiar pana la 30%. In aceste conditii speram ca unii dintre cei plecati, care nu s-au stabilizat inca in strainatate, vor prefera sa se intoarca si sa contribuie la realizarea investitiilor din Romania.

Red.: O alta solutie este importul de forta de munca din alte tari. In primul rand din cele invecinate (Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria) dar chiar si din zone mai indepartate (Asia, de pilda). Guvernul va poate ajuta mai mult in acest sens?

C.E.: Cu tarile din Europa nu se pot face multe lucruri pentru ca si ele se confrunta cu aceleasi situatii. Pentru cei din Moldova, Romania reprezinta doar platforma de pe care pleaca in vest. Pentru tarile din Asia ar trebui revizuita legislatia, care ne obliga sa asiguram salarii mai mari decat cele ale romanilor. De exemplu, daca aducem muncitori necalificati, conform legislatiei actuale, va trebui sa le asiguram salariul mediu pe economie, in timp ce pe „necalificatul” roman, pentru aceleasi activitati, il platim cu salariul minim pe economie. In plus, Asia inseamna alte culturi, alte religii, complicatii in adaptare etc. dar ramane o optiune pentru firmele romanesti.

In legatura cu implicarea statului, as mai sublinia si un alt aspect. Sigur ca prin aderarea la UE ne-am castigat dreptul la libera circulatie a fortei de munca dar autoritatile romane se comporta uneori ca fiind mai mult europene decat romanesti. Va dau doua exemple: ANOFM (Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca) actioneaza, de cele mai multe ori, ca o agentie de plasare a fortei de munca pentru piata occidentala. Pentru a va convinge de acest lucru trebuie doar sa accesati comunicatele de presa de pe site-ul sau. De asemenea, Guvernul a  lansat la inceputul lui august, in trei judete din Moldova, un proiect pilot „Informeaza-te acasa, protejeaza-te afara!”. Sigur ca trebuie informati si romanii care pleaca din tara pentru o viata mai buna dar programul pare mai degraba o invitatie de a pleca din tara. Iar ambasadele noastre ce fac? Mai nimic!

Red.:  Guvernul actual a adoptat unele masuri pentru a stimula mobilitatea fortei de munca in interiorul tarii, cum ar fi, de exemplu, compensarea chiriei pentru cei ce se angajeaza la o distanta mai mare de localitatea de resedinta. Au dat rezultate asemenea masuri?

C.E.: Poate pentru cei ce vor sa vina in Bucuresti. In rest, ce rezultate sa dea in conditiile in care criza de forta de munca este in toata tara?

Red.: In ce masura va ajuta sistemul de invatamant romanesc la pregatirea specialistilor si a muncitorilor calificati necesari in constructii? Dar alte forme de invatamant si pregatire a oamenilor?

C.E.: Aici discutam despre o problema mult mai grava:

1. Nu mai exista o preocupare pentru dezvoltarea dorintei de a munci. Este o chestiune care ar trebui sa fie abordata inca din scoala primara si chiar din familie.
2. Desi se vorbeste de ani de zile despre invatamantul profesional, nu s-a facut nimic. In Bucuresti am informatia ca exista doar o singura clasa de elevi pentru constructii.
3. Se incearca dezvoltarea unui invatamant dual dar deocamdata rezultatele sunt foarte slabe. Dupa ce au invatat o meserie, tinerii tot spre strainatate se indreapta. Diferenta de salarizare dar si diferenta dintre nivelele de trai si ale relatiilor sociale dintre Romania si tarile din occident este cea care actioneaza puternic in acest sens. Este vorba si de bani dar si de calitatea vietii, de sistemele de asigurari, de relatiile cu autoritatile statului etc.

Red.: Constructiile mai au un handicap in comparatie cu alte sectoare: activitatea neritmica. Respectiv, perioade in care sunt lucrari de executat, alternand cu altele in care activitatea este mai scazuta. Am inteles ca va confruntati cu multe situatii in care, in aceste perioade, desi au contracte de munca, angajatii parasesc firma si pleaca la alte societati sau in afara tarii. Cum vedeti rezolvata o asemenea situatie? Ce rol are, in aceste conditii, mai ales in perioadele de iarna, Casa Sociala a Constructorilor?

C.E.: Se stie ca domeniul nostru are aceasta caracteristica mai ales in perioada de timp friguros, adica noiembrie-martie. Daca iarna este mai grea si constructorii nu au fronturi de lucru protejate, fiind nevoiti sa intrerupa activitatea, partial sau total, Casa Sociala a Constructorilor este solutia. Firmele care se inscriu in Casa Sociala beneficiaza, in aceasta perioada, de asigurarea atat a salariilor pentru muncitori, cat si a contributiillor aferente salariilor care se platesc la stat.

Red.: Sectorul constructiilor este unul dintre cele mai predispuse la munca „la negru”. Nu putine sunt societatile care, in Romania, apeleaza la un asemenea sistem, facand o concurenta neloiala firmelor care lucreaza legal si corect. In aceasta situatie, considerati ca institutiile de control pot face mai mult pentru reducerea si chiar eradicarea muncii la negru in constructii?

C.E.: Da, pot face mult mai mult si in acest context solicitam institutiilor de control ale statului sa-si faca treaba, verificand si santierele care sunt suspecte chiar si pentru un ochi mai putin avizat. Sunt multe santiere, mai ales in zona rezidentiala, unde nu se vede o imprejmuire, muncitorii nu poarta echipamente de protectie, nu exista panouri avertizoare etc. Acestea folosesc multa forta de munca neangajata cu forme legale si reprezinta si un mare risc pentru beneficiar din punct de vedere al calitatii lucrarilor executate.

Red.: Surprinzator, la licitatiile din Romania nu se solicita firmelor participante sa demonstrze ca dispun de forta de munca necesara pentru finalizarea, in bune conditii, a lucrarii respective. Ce consecinte are aceasta situatie asupra calitatii si a respectarii termenelor de executie a lucrarilor?

C.E.: Patronatul nostru a solicitat in repetate randuri la ANAP (Agentia Nationala pentru Achizitii Publice) sa se introduca un factor de evaluare care sa se refere la asigurarea cu personal angajat al firmei iar pentru aceasta societatea respectiva sa primeasca un anumit punctaj. Altfel, o firma care vine la licitatie doar cu un staff si cu avocati, asa cum s-a intamplat si pana acum, nu va mai putea sa faca lucrarile si atunci avocatii vor fi personajele cele mai importante ale contractului. Ei vor cauta toate culpele investitorului si vor face bani din asta, fara sa inceapa macar lucrarile. Evident ca vedetele vor fi lucrarile publice mari.

Red.: De ani buni incercati, dar nu reusiti, sa rezolvati „certificarea societatilor din constructii”. Din ce cauza si ce consecinte are aceasta situatie asupra calitatii lucrarilor de constructii?

C.E.: Intr-adevar, de cca 15 ani incercam sa facem ordine in piata constructiilor. S-au obtinut rezultate minime, in sensul ca noua forma a Legii 10/1995 – Legea calitatii in constructii prevede nevoia certificarii firmelor. Deocamdata, doar atat! Au fost dezbateri la MDRAPFE (Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene) dar ministerul nu doreste o certificare asa cum am propus-o noi, adica facuta de un organism independent, alcatuit din reprezentanti ai asociatiilor profesionale si patronale, cadre universitare, Inspectia de Stat in Constructii (adica profesionistii din domeniu) si un reprezentant al MDRAPFE, care sa vegheze la legalitatea procesului de evaluare si certificare. Din pacate, ministerul doreste ca certificarea firmelor sa fie facuta de el. Asta ar insemna o evaluare formala si atat. Or, in toate tarile, evaluarea si certificarea societatilor de constructii o fac asociatiile profesionale care au cea mai corecta si clara imagine asupra sectorului si a firmelor sale. Dar, la noi, din pacate, nu se doreste acest lucru.

Red.: Foarte multi antreprenori, dar si cetateni simpli, considera ca ajutoarele de somaj si cele sociale care se acorda in Romania, la valori apropiate de salariul minim si fara unele conditii impuse pentru acordarea lor nu sunt in masura sa-i determine pe someri sa se angajeze. Cum se confrunta cu aceasta situatie societatile din constructii si cum vedeti rezolvarea ei?

C.E.: Este si aceasta o problema in care statul actioneaza gresit, neincurajand munca. Suntem de parere ca, pentru tineri, mult mai eficienta ar fi acordarea unei indemnizatii la prima angajare.

Red.: Aproape in unanimitate antreprenorii romani considera ca masura adoptata de Guvern, privind „split TVA”, le va ingreuna activitatea. Si totusi, se merge inainte cu aplicarea ei. Ce efecte va avea aceasta masura in constructii? Dupa parerea dumneavoastra, ar fi existat alte solutii pentru reducerea evaziunii in domeniul TVA-ului?

C.E.: Am avut reactie, ne-am exprimat punctul de vedere. Evident ca nu putem fi de acord cu o astfel de masura care va produce mai mult complicatii. Aparent, Statul ar avea speranta ca ar incasa taxa mai repede si mai sigur. In realitate, nu s-au luat in calcul implicatiile privind costuri in plus, atat la nivelul institutiilor statului, cat si la cel al contribuabilului. Si mai ales, nu s-a facut un studiu de impact. Cu siguranta ca sunt sectoare de activitate unde s-ar putea obtine rezultate si sunt sectoare de activitate unde o astfel de masura va aduce mai mult complicatii, asa cum este sectorul nostru, al constructiilor. In realitate, marii evazionisti vor ramane, pe mai departe, tot mari evazionisti.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 141 – octombrie 2017, pag. 8