«

»

Lectii neinvatate. Ancheta publica in cazul Grenfell Tower

Share

Autoritatile britanice au deschis, in 14 septembrie a.c., in mod oficial, o ancheta publica ce vizeaza elucidarea conditiilor izbucnirii si mai ales, propagarii rapide a incendiului de la blocul de locuinte Grenfell Tower, Londra. Ancheta este condusa, in calitate de presedinte al comisiei, de Sir Martin Moore-Bick, fost lord judecator la Commercial Court si Court of Appeal. 

La trei luni de la data in care un incendiu a inghitit blocul din Kensington, Sir Martin Moore-Bick a promis, in cadrul alocutiunii sale de deschidere, care a durat peste 45 de minute, supravietuitorilor si familiilor celor 80 de persoane care au pierit in incendiu, ca va oferi raspunsuri la intrebarile puse, privind modul cum s-a putut produce  un dezastru de acest fel in Londra secolului XXI”. Acesta a mai promis ca va da publicitatii date clare in legatura cu dezastrul din 14 iunie 2017 si ca nu se va sfii sa recomande punerea sub acuzare a eventualilor vinovati.

Dupa declaratia oficiala de deschidere a lucrarilor, Sir Martin Moore-Bick a facut publica o lista de probleme, care a scos in evidenta faptul ca dorea sa afle de la guvern de ce nu au fost puse in aplicare reglementarile de siguranta propuse dupa alte incendii similare din trecut, afirmand, de asemenea, ca exista o „nevoie urgenta” de a identifica defectele din proiectul cladirii, pentru a preveni izbucnirea unor incendii asemanatoare in viitor.

Primul Ministru Thereza May a declarat, la randul ei, ca Sir Martin Moore-Bick va da, in mod sigur, publicitatii si un raport intermediar in legatura cu ceea ce va scoate la iveala ancheta comisiei, ancheta ce nu va lasa nicio piatra neintoarsa pe dos”.

Acestea sunt vestile oficiale. Dar, in spatele rapoartelor comisiei vor sta, in mod sigur,  specialistii si chiar expertii criminalisti, care au misiunea de a analiza dovezile si de a face cercetarea la fata locului, pentru a trage o concluzie in legatura cu intrebarea care este pe buzele tuturor: modul in care s-a efectuat renovarea si materialele folosite la aceasta sunt factorii-cheie care au determinat propagarea necontrolata, rapida si cresterea in intensitate a incendiului? Si, daca da, care sunt persoanele responsabile, fie ele persoane fizice ori companii si autoritati locale? Au fost ei constienti ca panourile folosite la placare sunt inadecvate? Au fost incalcate regulile de constructie, cu buna stiinta?

De asemenea, situatia cailor de evacuare/interventie, instalatiile de sprinklere, detectia si alarmarea sau alte masuri organizatorice de siguranta, care ar fi putut atenua amploarea tragediei, vor fi un subiect de interes pentru ancheta. Sir Martin Moore-Bick va examina si „adecvarea” reglementarilor in constructii.

Prima sedinta a comisiei de ancheta a avut loc pe 14 septembrie, iar un raport initial va fi emis de Paste (2018). 

Cum ramane cu placarea?

Placarea montata pe fatadele Grenfell Tower, intr-o renovare recenta, a intrat de la inceput in atentia expertilor, care sustin acum ca ar fi trebuit folosit un alt tip de placi cu o rezistenta la foc mai mare si o alta modalitate de combinare a acestora cu bariere impotriva propagarii. Atat placarea, cat si lucrarile de izolatie termica din exteriorul cladirii, nu au reusit  sa-si dovedeasca nivelul cerut de rezistenta la foc, la toate incercarile ulterioare incendiului efectuate de politie, la peste 80 de cladiri in care s-a folosit acelasi tip de materiale. Probele de spuma izolatoare supuse incercarilor au ars mai repede decat folia de placare a panourilor.

Documentele obtinute pana acum de presa engleza sugereaza ca placarea propusa in proiect a fost inlocuita „din mers”, pe timpul reamenajarii, cu o versiune mai ieftina. Acestea arata ca invelisul de zinc, propus initial, a fost inlocuit cu unul din aluminiu, care s-a dovedit a fi mai putin rezistent la foc, economisindu-se, astfel, aproape 300.000 de lire sterline dintr-un buget total de 8,2 milioane.

Modul de aplicare a placarii a fost si el defectuos, fara un substrat corect de izolare, existand, in mod sigur, in masa de invelis si cavitati, datorate greselilor de montaj care, in unele cazuri, au putut favoriza aparitia efectului de cos, cel ce a dus la propagarea flacarilor pe fatada, neexistand bariere impotriva formarii acestui fenomen.

Departamentul pentru Comunitati si Administratie Locala (DCLG) a declarat ca panourile din aluminiu compozit, cu miez de spuma Celotex RS5000, nu ar trebui sa fie folosite la placari pentru cladiri cu inaltimea de peste 18 m. Compania producatoare, Arconic Manufacturing Ltd., un gigant american ce se numea pana anul trecut Alcoa, a declarat ca unul dintre produsele sale, Reynobond PE (cu polietilena), un material compozit din aluminiu, a fost folosit la sistemul de placare al Grenfell Tower.

Universitatea din Leeds a facut, folosind datele din proiectul de renovare, o estimare potrivit careia circa 18 tone de spuma de izolatie si opt tone de panouri de placare au fost atasate la turn atunci cand a fost gata. Energia eliberata de arderea acestor materiale combustibile ar fi fost echivalenta cu cea a arderii a aproximativ 51 de tone de lemn de pin, care ar fi fost plasate pe laturile cladirii, in doua straturi cu grosimea de 12 mm fiecare, separate de un spatiu de 50 mm, cu gauri decupate pentru ferestre si usi. Dr. Roth Phylaktou, senior lector specializat in ingineria incendiilor si exploziilor, considera ca polietilena din placare ar fi ars la fel de repede ca benzina.

Spuma de tip Celotex RS5000 si placa Reynobond PE au fost interzise pentru utilizare la cladiri cu inaltimea de peste 18 m. Chiar daca invelisul sau izolatia nu indeplinesc, individual, cerintele A2 pentru combustibilitate, ele pot fi totusi admise, teoretic, in exteriorul unei cladiri inalte, numai daca sunt combinate cu alte componente, alcatuind astfel impreuna un intreg sistem, care la randul lui trece printr-un alt tip de incercare, cunoscut de britanici sub denumirea BR 135.

O companie independenta, Building Research Establishment (BRE), efectueaza acum teste pentru guvern, pentru a vedea cum se comporta diferitele combinatii de izolatii si placari in cazul unui incendiu major. BRE face, de asemenea, teste la incendiu pentru sectorul privat, considerate a fi confidentiale din punct de vedere comercial.

In marketingul sau, Arconic Manufacturing Ltd. nu a pretins niciodata ca produsul indeplineste standardul de combustibilitate. Acesta a spus doar ca panoul era „o componenta” in sistemul general de placari. Saint-Gobain, care produce Celotex RS5000 PIR, a declarat ca nu poate comenta, in timp ce exista o investigatie in derulare, asupra circumstantelor din jurul incendiului din Grenfell Tower. 

Ce spun (acum) pompierii?

Pe fondul stirilor conform carora serviciul ar fi fost consultat in legatura cu lucrarile de renovare inainte de incendiul devastator, Brigada de pompieri din Londra a negat, pana acum, ca ar fi vazut si ca ar fi avizat documentele privind renovarea cladirii Grenfell Tower.

In timpul derularii proiectului ar fi existat, conform unor informatii de presa, o „legatura stransa” intre pompieri si Kensington si Chelsea Tenant Management (KCTMO)! Pompierilor li s-au aratat „caracteristicile de siguranta la incendiu ale cladirii”, imediat dupa ce lucrarile au fost finalizate, vara trecuta. Dar Brigada de Pompieri din Londra a declarat ca nu are puterea legala de a aviza sau aproba materialele folosite la fatade sau modificarile structurale ale cladirilor. Un purtator de cuvant a spus: Nu putem interzice lucrarile de reabilitare sau renovare, avem doar puteri legale pentru a actiona acolo unde vedem probleme de siguranta la incendiu, cum ar fi defectiuni la usile de incendiu sau depozitarea de materiale combustibile pe scari si pe caile de evacuare. Pompierii inspecteaza, in mod regulat, cladirile pentru a se familiariza cu starea si existenta echipamentelor de stingere a incendiilor, cum ar fi hidrantii; acest lucru nu este acelasi cu efectuarea unei inspectii tehnice detaliate a cladirilor supuse reabilitarii, mai ales atunci cand multe dintre schimbari ar sta in afara puterilor noastre.”

Pe de alta parte, tragedia de la Grenfell Tower trebuie sa fie un punct de cotitura, a spus sefa pompierilor de la Londra, care a cerut ca toate blocurile inalte sa fie echipate cu sisteme de sprinklere. Eu sustin retrofitting-ul; pentru mine, acolo unde se poate salva o viata, merita sa se faca toate eforturile pentru aceasta”, a declarat Dany Cotton la BBC. Sefa Brigazii de Pompieri din Londra a mai spus: Cred ca Grenfell ar trebui sa fie un punct de cotitura. Acest lucru nu poate fi optional, nu poate fi frumos sa existe, trebuie sa se si intample”. Ea a adaugat ca va fi dezamagita daca ancheta privind infernul nu ar recomanda sisteme obligatorii de sprinklere.

In 2007, sprinklerele au devenit obligatorii in toate blocurile nou construite care au peste 30 de metri inaltime, insa nu a fost stabilita nicio cerinta pentru blocurile mai vechi. Grenfell Tower a fost construit in 1974.

Cum ramane cu situatia altor blocuri-turn similare?

Guvernul englez a anuntat ca are in intentie efectuarea de teste in 600 de cladiri din intreaga tara si, pana in prezent, dintre cele testate, se pare ca cel putin 259 nu indeplinesc cerintele de siguranta. Testele se concentreaza pe comportarea la foc a nucleului panoului de placare, pentru a verifica cat de combustibil este.

Intre timp, din patru blocuri amplasate in complexul Chalcots din Swiss Cottage, din nordul Londrei, au fost evacuati toti locuitorii. Consiliul local a declarat ca a fost fortat sa ceara locuitorilor sa plece, deoarece cladirile nu au reusit sa treaca testele de securitate impotriva incendiilor. Seamana cu un fel de haos din care am mai vazut in ultimul timp si la noi, nu?

Recent, in special de teama controalelor si a comentariilor de presa, aceleasi panouri combustibile folosite la Grenfell Tower au fost curatate „in mod salbatic” de pe fatadele mai multor cladiri de catre administratorii disperati ai proprietatilor consiliului municipal. Lucrarile au lasat pe fatade expuneri de izolatie fenolica si de adeziv. Arnold Tarling, inspector autorizat si expert in domeniul securitatii in caz de incendiu, a declarat: Este cu siguranta un risc de incendiu… Izolatia ramasa pe exteriorul unei cladiri prezinta riscul de raspandire a focului pe fatade… Nu se respecta reglementarile privind constructiile… Exista, cu siguranta, un risc de incendiu.”

Secretariatul serviciilor comunitare britanice, prin vocea sefului sau Sajid Javid, a declarat ca in spitale, birouri si cladiri private sunt necesare urgent actiuni de verificare. Secretariatul este in contact cu aproximativ 200 de unitati din sistemul de sanatate, pentru a verifica lucrarile de placare din tot atatea cladiri.

Cum se comenteaza?

Derogarile de la norme, practicile moderne de achizitii publice si politica recenta a locuintelor guvernamentale au contribuit la producerea acestui eveniment”, a spus Neil Deely (arhitect si director al Metropolitan Workshop, Londra).

Ne suna oarecum familiar? Se spune ca dezastrele sunt cauzate de o insiruire de esecuri. Tragedia de la Turnul Grenfell nu a facut exceptie. Defectiunea principala nu a fost esecul placii compozite din aluminiu in sine, detalierea procedurilor de evacuare in caz de incendiu sau raspunsul serviciilor de pompieri. Industria constructiilor si guvernul au esuat in a asigura securitatea locatarilor defavorizati din Grenfell si implicit din cladirile rezidentiale asemanatoare. Si asta nu de ieri sau de azi. Discutiile cu chiriasii, cu antreprenorii din industrie si inginerii in domeniul sigurantei in caz de incendiu indica un esec evident al autoritatii de supraveghere, dublat de refuzul de a tine seama de avertismentele interne si din intreaga lume in legatura cu normele de siguranta. Rezidentii au avut incredere in sistem pentru a-i proteja, iar acesta, care ar fi trebuit sa aiba controale si parghii de presiune si ar fi trebuit sa fie unul dintre cele mai stricte din lume, a esuat.

Parerile exprimate in presa britanica sugereaza ca practicile moderne in materie de achizitii publice si politica recenta privind locuintele de tip social si-au dat aici mana, contribuind la aparitia situatiei finalizata cu incendiul din iunie. Puzderia managerilor de proiect, a caror sarcina este de a gestiona riscurile (care, de obicei, in acceptiunea lor, inseamna mai degraba riscuri financiare si de program, decat cele de sanatate si siguranta) cauta orbeste reduceri de costuri si diminuari calitative pentru a satisface asteptarile si cifrele de profit asumate de bugetele nerealiste. Proiectantii cauta si exploateaza orice amanunt, orice ambiguitate a normelor, pentru a satisface pretentiile celor care manuiesc bugetele in loc sa aiba o pozitie ferma, de adevarati specialisti ce cunosc si aplica numai metode de inalt profesionalism si fara dubii sau compromisuri in ceea ce priveste cerintele de siguranta. Industria producatoare de materiale de constructii, trecuta deja prin doua crize severe si incapabila sa tina pasul cu boom-ul asiatic, este preocupata constant sasi reduca costurile si sa maximizeze marjele de profit cu orice pret.

Autoritatile locale si inspectorii de specialitate care faceau controlul cladirilor, receptia la terminarea lucrarilor ori, dupa caz, receptia finala, au fost perceputi ca fiind prea meticulosi si greu de „convins”. Astfel s-a ajuns la implicarea unor inspectori autorizati privati, care sunt mult mai „prietenosi si intelepti” din punct de vedere comercial. Multitudinea de subantrepenori si furnizori, implicati pe criterii de eficienta economica a favorizat lipsa de supraveghere a modului de efectuare a lucrarilor si a dus la disiparea responsabilitatilor intre o puzderie de actori, care au pasat riscurile de la unul la altul, pe masura ce se perindau pe santiere.

Promitand sa reduca birocratia, politicienii atasati de mediul de afaceri au apreciat ca preocuparile legate de costuri le-au depasit, in importanta, pe cele legate de riscurile de a permite ca materialele nesigure (inflamabile) sau neconforme sa fie folosite la fatade si au permis sa „infasoare” turnuri de apartamente rezidentiale (poate cateva sute dintre ele), de sus si pana jos, in materiale extrem de periculoase, practica interzisa in Statele Unite si in multe tari europene.

Unul dintre motivele producerii acestei tragedii este si acela ca politica guvernului britanic a permis transformarea cladirilor comerciale in locuinte sociale. Specialistii considera ca ar putea fi necesara o revizuire a normelor actuale, deoarece vechile blocuri de birouri din intreaga tara au fost transformate in case ieftine, fara expertize si controale.

Sinteza realizata de
col (r) Petre Liviu NEGOESCU
pe baza documentelor oficiale publicate in UK 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 142 – noiembrie 2017, pag. 44

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/11/01/lectii-neinvatate-ancheta-publica-in-cazul-grenfell-tower/