Conacul Marghiloman – Hagiesti, Ialomita
Conacul a fost construit de familia Marghiloman, intre anii 1869 si 1874, cu meşteri italieni, ingloband portiuni din zidaria unui ansamblu rezidential boieresc de la sfarsitul secolului XVII. Conacul are trei niveluri: pivnita, parter cu 7 camere si un etaj cu 10 incaperi, un hol central si doua terase laterale si este tipic pentru arhitectura caselor boieresti din secolul XIX.
La sfarsitul secolului XIX, aceasta cladire, care ofera o panorama exceptionala asupra campurilor si baltilor cu peste din imprejurimi, era vestita pentru petrecerile la care lua parte protipendada Capitalei.
Conacul a fost proprietatea lui Alexandru Marghiloman (1854 – 1925), om politic roman, deputat in Parlamentul Romaniei si Ministru al Justitiei, Internelor Lucrarilor Publice, Agriculturii, Industriei si Prim Ministru. In functia de Prim Ministru (martie – octombrie 1918) a semnat, la 5 martie 1918, Pacea separata cu Germania.
In perioada comunista cladirea a fost folosita – pentru ce altceva? – decat ca sediu al CAP-ului din comuna.
Dupa 1990, conacul a fost introdus intr-un program comun al Consiliului Europei si Comisiei Europene, program menit sa contribuie la salvarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si siturilor arheologice din Europa si din Europa de Sud Est.
In aceasta situatie, a primit fonduri pentru reabilitarea si restaurarea lui. Din pacate, niciodata suficiente, aşa ca lucrarile au inceput si s-au intrerupt de mai multe ori, nefiind finalizate, mai ales ca societatea care le executa a intrat in faliment.
Şi uite asa, ce s-a restaurat s-a distrus ulterior, o situaţie pe care – parca suntem blestemati – o intalnim in multe locuri din Romania.
Acum, acest monument istoric apartine Institutului National al Patrimoniului.
In 2016, Institutul a parcurs prima etapa a unui nou proiect de restaurare, proiect avizat de Comisia Nationala a Monumentelor Istorice iar acum se asteapta aprobarea forului tutelar, Ministerul Culturii, pentru a putea apoi sa se identifice sursele de finantare.
Vazand cati sunt la noi cu pixul, cu ştampila si cu aprobarea, nici nu ne mai miram in ce hal sunt multe dintre monumentele noastre istorice. Ca sa nu mai vorbim de nepasarea autoritatilor locale pe raza carora se afla asemenea monumente, care nu fac nimic nu atat pentru restaurare, dar macar pentru conservarea lor, ca sa nu se mai degradeze in continuare.
Conacul GIGURTU – Ciorogarla, Ilfov
Conacul – care a apartinut familiei de mosieri Gigurtu, politicieni cu greutate in perioada interbelica – a fost construit la inceputul secolului 19.
Ca toate bunurile apartinand persoanelor instarite, el a fost nationalizat in iunie 1948, intrand in posesia Statului Roman.
Fara indoiala, regimul comunist ar fi fost bucuros ca aceste „relicve burghezo-mosieresti” sa dispara cat mai repede. Asa se explica si utilizarile care s-au dat unor asemenea cladiri dupa nationalizare. In cazul Conacului Gigurtu: scoala primara, apoi casa pentru nasteri si, in sfarsit, saivan pentru oi si capre.
Ce a facut, insa, pentru aceste monumente istorice regimul democrat instaurat dupa 1989? Pentru cele mai multe dintre ele (e si cazul la care ne referim in articolul de fata), nimic, lasandu-le sa se degradeze in continuare. Iar Conacul Gigurtu se afla acum in aceasta stare, fiind gata sa se prabuseasca.
Ceea ce ne mira mai mult este indiferenta autoritatilor locale (Primaria Ciorogarla si Consiliul Judetean Ilfov), ai caror reprezentanti trec in fiecare zi cu nepasare pe langa aceasta cladire aflata in paragina, cladire care, odata renovata, cu fonduri europene sau de la buget, ar putea deveni un punct de atractie turistica in zona.
Autor:
Ionel Cristea
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 142 – noiembrie 2017, pag. 66
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns