In continuarea celor incepute si neterminate, descrise in numerele anterioare ale revistei ce ne gazduieste, vom face, astazi, o trecere in revista a unei lucrari ce a debutat in anul 1989.
Calimanii, tezaur de traditie, iar Valea Muresului Superior – loc de popas in taramuri binecuvantate: cei 12 Apostoli si Scaunul lui Dumnezeu sunt monumente naturale de o maretie deosebita, iar bisericuta de lemn din Rastolita este un indemn la reflectie inca de la anii 1750, fiind construita pe mai vechile urme ale credintei locului.
Raurile Ilva, Rastolita si Bistra sunt afluenti de dreapta ai raului Mures, in zona defileului pe sectorul Lunca Bradului – Deda din jud. Mures.
Amenajarea are caracter complex, folosirea potentialului hidroenergetic al acestor rauri, prin concentrarea debitelor in acumularea Rastolita si apoi devierea lor in raul Mures, asigurand apa pentru alimentarea localitatilor de pe valea Muresului (6,6 mc/s). Folosinta energetica este subordonata celei de alimentare cu apa.
Intreaga amenajare a fost conceputa inainte de 1989 cu anumiti parametri. In anul 1994 s-a realizat un studiu de optimizare intr-o noua perspectiva, care a dus la reducerea debitului instalat de la 25 mc/s la 17 mc/s si modificarea traseului aductiunilor secundare, corelat cu un nou acord, mai restrictiv, de mediu.
Este important de remarcat ca acumularea Rastolita contribuie si la asigurarea tranzitarii viiturilor si reducerea lor cu 30%, regularizarea debitelor si asigurarea protectiei impotriva inundatiilor.
Acumularea este amplasata pe valea raului Rastolita, in aval de confluenta paraielor Seaca, Mijlociu si Tinu si la cca 4,5 km in amonte de satul Rastolita. Centrala este amplasata pe malul Muresului, in dreptul satului Borzia.
Pentru a satisface debitele necesare acumularii a fost necesara derivarea debitelor mai multor paraie afluente de dreapta ale Muresului, colectate in doua aductiuni secundare: ramura de est (L = 4.965 m, Q = 1,55 mc/s), care se descarca in lac, pentru Ilva Mare si Valea Bradului si ramura vest (L = 11.712 m, Q = 0,218 mc/s), care se descarca in aductiunea principala, pentru Donca, Bistra, Galaoaia Mica, Galaoaia Mare si Visa. Suprafata acumularii este de 115 ha.
Barajul este de tip omogen din anrocamente, cu masca de beton la paramentul amonte, cu panta de 1:1,5, atat in amonte cat si in aval. De notat ca un drum de acces provizoriu, pentru depuneri in corpul barajului, este amenajat chiar pe paramentul aval pana la coronament.
Pentru realizarea lucrarilor s-a creat o incinta la uscat, apele trecand printr-o galerie de deviere de 535 m, cu diametrul de 4,7 m, amplasata in versantul drept si care poate transporta un debit de 125 mc/s. In final, galeria va fi inchisa la capatul amonte cu un dop din beton, iar pe ultimii 211 m din aval va fi folosita ca golire de fund.
Golirea de fund are un tronson amonte sub presiune, compus dintr-o sectiune betonata (L = 228,50 m, d = 4,30 m), si un tronson blindat (L = 45 m, d = 2,40 m) pana la casa vanelor. Aval de casa vanelor, golirea de fund are o lungime de 273 m si d = 4,7 m, din care ultimii 211 m preluati din galeria de deviere.
Casa vanelor golirii de fund este o caverna subterana, in care sunt montate doua vane plane in carcasa de 1,7 m x 2,4 m. Accesul in casa vanelor golirii de fund se face printr-o galerie executata in aval (L = 248 m, d = 2,80 m), Din casa vanelor, o conducta de by-pass preia debitul de servitute, pe care il transmite la o MHC de la piciorul barajului, echipata cu o turbina de tip Francis cu ax orizontal – FO (Q = 0,2 mc/s, Pi = 0,1 MW, Em=1 GWh/an).
Debitul de dimensionare a descarcatorului de ape mari este de 400 mc/s, iar debitul de verificare de 804 mc/s. Lacul de acumulare atenueaza viitura de la 804 mc/s la 660 mc/s.
Descarcatorul de ape mari are o galerie subterana amplasata in versantul stang (L = 240 m, d = 6,75 m), care se continua cu un tronson din beton armat executat la zi (L = 110). Putul de racord (H = 30 m, d = 6,75 m) din subteran se continua cu un tronson aerian de cca 40 m. Descarcatorul a fost proiectat pentru un debit de 600 mc/s si verificat pentru un debit de 650 mc/s.
Etansarea barajului este de tip masca din beton, cu o suprafata de cca 84.000 mc si un volum de 42.000 mc.
Solutia constructiva aleasa permite executia etapizata, care sa conduca la punerea in functiune la un nivel minim energetic avand cota 720 mdM.
Aductiunea este o galerie subterana de 8.535 m avand casa vanelor si priza deasupra unui put umed (H = 61 m, d = 6,00 m), si, pe traseu, un put de racord (H = 96 m, d = 1,40 m) prin care primeste apele captate de ramificatia vest a aductiunilor secundare.
Nodul de presiune este compus din Castelul de echilibru (H = 76 m, d = 6,20 m), camera superioara (H = 14 m, d = 6,20 ), casa vanei fluture si conducta fortata (L = 685 m, d = 2,25).
Centrala Rastolita este de tip semiingropat, partea supraterana fiind hala de montaj si sala masinilor. Este dotata cu doua turbine Francis in carcasa si cu aspiratorii betonati. Bazinul de linistire dintre cladirea centralei si malul raului Mures joaca rol si de bazin compensator pentru regularizarea debitelor descarcate in rau.
Lucrarile au inceput in anul 1989, fiind temporizate in raport cu fluxul financiar disponibil. In prezent se executa umpluturi in corpul barajului si se apropie de finalizare aductiunea principala si centrala. Aductiunile secundare sunt momentan oprite.
Finantarea clara a lucrarilor ar permite terminarea lor in mai putin de 2 ani.
Si din nou ne intrebam: unde vrem sa ducem Romania?
Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 145 – martie 2018, pag. 6
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns