In exclusivitate. Dna Corina Cretu, comisar european pentru Politici Regionale: Romania si fondurile europene

Dupa ce si-a „macinat” sistematic, aproape integral, potentialul economic faurit in „anii socialismului”, Romania a ajuns, in prezent, la „startul” unei noi perioade de faurire a unei economii bazate, in cea mai mare parte, pe proprietatea privata.

Un lucru deloc usor, ca posibilitati organizatorice, dar mai ales in ceea ce priveste resursele materiale, financiare si umane. Pentru finalizarea unui asemenea vast proiect „o mana” esentiala de ajutor ne-o acorda UE, care, prin fondurile gratuite puse la dispozitie, are intentia salutara de a sprijini consistent o asemenea opera. Acesta este si motivul pentru care i-am solicitat detalii dnei Corina Cretu, comisar european pentru Politici Regionale, prin intrebarile pe care i le-am adresat recent. 

Ciprian Enache: Cum apreciati 2017 din punct de vedere al accesarii fondurilor europene de care ar fi putut sa beneficieze Romania?

Corina Cretu: Anul 2017 a fost un an bun pentru Romania in ceea ce priveste fondurile europene. In luna august am reusit acreditarea sistemelor de gestionare si control, necesare pentru a asigura bunul management al finantarii, ceea ce a permis Comisiei Europene transferarea de fonduri pentru proiectele implementate in cadrul diferitelor programe operationale. Din luna august pana in prezent, Comisia a platit facturi in valoare de 1 miliard de euro pentru lucrari efectuate pe teren, 2,8 miliarde fiind deja alocate pentru proiectele fazate din perioada 2007-2013. Dupa cum stiti, pentru a nu se pierde banii, am acceptat esalonarea acestor proiecte si astfel, vestea buna este ca ele vor putea fi terminate in actuala perioada de programare 2014-2020.

Ciprian Enache: Care sunt domeniile unde am pierdut bani europeni din cauza dezinteresului, a legislatiei, a lipsei de proiecte si a unor „sicane”, fie ele si politice?

Corina Cretu: Eu cred ca trebuie sa ne uitam la imaginea de ansamblu si sa vedem si aspectele pozitive. Spun asta deoarece, in anul 2014, atunci cand am preluat functia de comisar european pentru politica regionala, Romania avea o rata de absorbtie de 58%. Una dintre prioritatile mandatului meu a fost aceea de a ajuta statele membre care se confruntau, la momentul respectiv, cu dificultati in accesarea fondurilor europene. Astfel, am luat decizia de a crea in cadrul Comisiei un Grup de lucru pentru o mai buna implementare si impreuna cu serviciile DG REGIO si autoritatile nationale am reusit ca, la finalul perioadei de programare 2007-2013, sa avem, in Romania, o rata de absorbtie de 90%. Deci, se poate!

Transportul reprezinta domeniul in care Romania a avut cea mai mica absorbtie dintre toate statele membre. Insa si aici am facut tot ceea ce a fost posibil pentru a ajuta autoritatile nationale. Astfel, am identificat proiectele retrospective, am preluat toate creditele pe care statul roman le platea Bancii Europene de Investitii si Bancii Europene de Dezvoltare, si am preluat, totodata, salariile celor care lucreaza in acest domeniu. Numai anul trecut au avut loc peste 132 de intalniri tehnice intre expertii nostri de la DG Regio si cei ai administratiilor locale, regionale si nationale. In plus, multe proiecte care nu au putut fi terminate in perioada 2007-2013, cum ar fi autostrada Lugoj – Deva si linia de cale ferata Sighisoara – Simeria, vor putea fi finalizate in cadrul actualei perioade de programare.

Romania are necesitati imense in domeniul infrastructurii de transport si va asigur ca exista un interes continuu fata de acest subiect, atat la nivel national, cat si la nivelul Comisiei. Printre cauzele care au dus la intarzieri in acest domeniu as mentiona capacitatea administrativa limitata a beneficiarilor dar si intarzierile cauzate de sistemul de achizitii publice. Pentru a aborda aceste probleme, Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii au colaborat cu autoritatile romane in vederea imbunatatirii pregatirii proiectelor si implementarii masurilor de consolidare a capacitatii administrative. In ceea ce ma priveste, sustin ideea de a promova proiecte de calitate, in baza unui indicator foarte clar si anume acela al performantei, respectiv proiecte care sa genereze locuri de munca si sa aiba un impact real in viata oamenilor.

Asa cum spuneam, s-au facut mari progrese in ultimul an, insa cu toate acestea, riscul dezangajarilor de fonduri inca exista, mai ales in ceea ce priveste Programul Operational Regional (POR), pentru ca aici nu avem proiecte fazate. Urmare a discutiilor avute cu Prim Ministrul Romaniei, doamna Viorica Dancila, am incredere ca noul Guvern va face tot ceea ce este necesar pentru a evita pierderi de fonduri.

Si nu in ultimul rand as dori sa ma refer la domeniul sanatatii, unde trebuie sa acceleram toate demersurile necesare in privinta celor 3 spitalele regionale, de la Cluj, Iasi si Craiova, astfel incat sa putem incepe constructia lor cat mai curand posibil. Aceste trei investitii fac parte dintr-o planificare strategica pe termen mai lung, care vizeaza cresterea eficientei si accesibilitatii serviciilor de sanatate si consolidarea asistentei primare si ambulatorii. Din perspectiva politicii de coeziune, este important sa avem o abordare integrata pentru investitiile in spitale, ambulatorii, unitati de urgenta si ingrijirea primara, precum si investitiile in oameni si calificare.

Ciprian Enache: Ati vizitat de mai multe ori Romania in ultima perioada si ati tras un serios semnal de alarma privind ineficienta dobandirii de catre Romania a fondurilor europene. Cu toate acestea, lucrurile inca nu par a iesi din inertia de pana acum. Aveti de gand, si cum anume, sa faceti ceva, prin mijloacele de care dispuneti, pentru a-i trage la raspundere pe cei care ignora accesarea fondurilor europene sau folosirea lor doar in situatii de conjunctura?

Corina Cretu: Rolul meu, in calitate de comisar european, este acela de a ajuta fiecare stat membru in parte si implicit si Romania. Scopul meu nu este sa critic sau sa trag la raspundere pe cineva, ci din contra, sa vin in sprijinul statelor membre.

Este un gest simbolic faptul ca, in prima zi a instalarii noului guvern, am fost in Romania pentru a discuta despre necesitatea accelerarii absorbtiei fondurilor europene. Eu sunt optimista, pentru ca cei ce se ocupa de fonduri europene sunt oameni care au mai lucrat in domeniu, cunosc regulamentele si stiu foarte bine faptul ca fiecare zi conteaza.

Anul 2018 este absolut special pentru atragerea de fonduri deoarece este anul in care se elaboreaza bugetul pentru urmatorul exercitiu financiar, 2020-2027. Singura arma pe care o are la dispozitie un stat pentru a obtine o alocare mai buna dupa anul 2020 este aceea de a demonstra ca pot folosi cat mai mult din banii alocati pentru actuala perioada de programare, 2014-2020.

Ciprian Enache: Care sunt domeniile investitionale unde trebuie sa urgentam achizitiile de fonduri europene in 2018 si in continuare?

Corina Cretu: Romania trebuie sa accelereze achizitiile pe proiectele de infrastructura pe intreg spectrul de transport.

In curand vom incepe negocierile pentru urmatoarea perioada de programare, post 2020. Cred ca este extrem de important sa invatam din greselile facute in trecut si sa incepem pregatirea proiectelor din timp. Procesul de achizitii in sine are nevoie, de asemenea, de modernizare, si impreuna cu serviciile Comisiei, autoritatile romane lucreaza intens pentru a reforma sistemul de achizitii publice, asa ca sunt optimista in acest sens.

Ciprian Enache: Ce-i lipseste Romaniei pentru a accesa mai operativ si eficient fondurile europene, in raport cu situatia din alte tari membre ale UE?

Corina Cretu: Fiecare stat membru se confrunta cu probleme in accesarea fondurilor europene, in functie de conditiile specifice de la nivel national.

Romania isi poate imbunatati performanta prin: reducerea birocratiei, pregatirea din timp a proiectelor, asigurarea unui proces de achizitii mai transparent si mai eficient si o coordonare mai buna a activitatilor necesare pentru implementarea proiectelor pe teren.

S-au inregistrat progrese importante in ultimele luni, mai ales dupa ce au fost acreditate unitatile de management si de control al fondurilor europene. Majoritatea conditionalitatilor ex-ante sunt indeplinite, iar selectia proiectelor a fost accelerata. Eforturile trebuie continuate si chiar intensificate pentru a se putea evita dezangajarea unei parti din fondurile europene. Din punctul nostru de vedere, procesul de implementare a proiectelor pe teren trebuie accelerat.

Romania este pe drumul cel bun: peste 60% din investitiile publice sunt realizate din fonduri europene, s-au creat peste 55.000 de locuri de munca, au fost sprijinite peste 5.000 de intreprinderi mici si mijlocii. De altfel, Programul Operational Competitivitate a fost indeplinit suta la suta. Si pentru perioada 2014 – 2020 avem de sapte ori mai multe cereri pentru sprijinirea IMM-urilor decat sumele alocate. Au fost create in jur de 900 de noi laboratoare de cercetare si dezvoltare. 40.000 de gospodarii au beneficiat de masuri de eficienta energetica.

Toate aceste rezultate concrete arata faptul ca proiectele sustinute prin politica de coeziune fac, cu adevarat, diferenta in viata de zi cu zi a oamenilor.

Ciprian Enache: In Romania, dupa cum stiti, s-a investit un nou Executiv. Sperati, in sfarsit, intr-o noua abordare a absorbtiei de fonduri europene?

Corina Cretu: Sunt foarte increzatoare din acest punct de vedere. Dupa cum stiti, mi-am dorit sa merg in Romania chiar in prima zi de activitate a actualului guvern. Am avut intalniri cu doamna Prim Ministru Viorica Dancila si cu ministrii de resort, tocmai pentru ca am considerat extrem de important sa avem discutii pe tema fondurilor europene inca din prima saptamana de activitate. Astfel, am discutat punctual stadiul actual al absorbtiei fondurilor europene si, in mod special, despre acele domenii care prezinta un potential risc de pierderi de fonduri pe termen scurt, mediu sau lung. Am avut intrevederi foarte bune si m-am bucurat sa constat ca exista continuitate in acest domeniu. Ministrul Fondurilor Europene, doamna Rovana Plumb, a mai ocupat aceasta functie chiar anul trecut, cand s-a reusit acreditarea autoritatilor de management, cunoaste, deci, regulamentele si provocarile acestui an, asa incat sunt optimista ca vom avea un an cel putin la fel de bun din perspectiva absorbtiei fondurilor europene.

Anul 2018 va fi unul special. Este anul in care se elaboreaza proiectul de buget al UE, post 2020. Impreuna cu colegul meu, Günther Oettinger, comisarul pentru buget, suntem responsabili in cadrul Comisiei Europene pentru realizarea acestui draft de buget, care urmeaza a fi prezentat la sfarsitul lunii mai. Statele membre sunt diferite, nevoile sunt diferite, deci este clar ca trebuie sa gasim un echilibru si din acest punct de vedere. Eu cred cu tarie ca Europa are nevoie de mai multa coeziune, nu de mai putina si de aceea va asigur ca voi actiona ca viitoarea politica de coeziune sa indeplineasca asteptarile cetatenilor nostri.

Autor:
Ciprian Enache 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 145 – martie 2018, pag. 4