Baza constructiilor: GEOTEHNICA si FUNDATIILE. Interviu cu dna prof. univ. dr ing. Sanda Manea – presedintele Societatii Romane de Geotehnica si Fundatii

Iata doua subramuri ale constructiilor cu care incepe, practic, executia oricarei lucrari. Asa ca rolul lor in industria constructiilor este extrem de important.
De aceea, intr-un an in care speram revigorarea investitiilor, incercam sa aflam ce mai e nou in geotehnica si fundatii de la dna profesor Sanda Manea – presedintele Societatii Romane de Geotehnica si Fundatii. 

Ionel Cristea: A trecut un an si jumatate de la ultima Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii. Ce evenimente importante s-au petrecut in aceasta perioada in domeniul dumneavoastra de activitate?

Sanda Manea: Da, este adevarat, timpul trece repede si parca ieri am fost la Cluj, in septembrie 2016, la a XIII-a Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii, un succes remarcabil al domeniului, si iata, incep pregatirile pentru a XIV-a Conferinta Nationala de Geotehnica si Fundatii, care va fi organizata la Bucuresti in septembrie 2020.

In acest rastimp, SRGF, prin filiale sale, a desfasurat o serie de alte activitati stiintifice pe plan national si international, in spiritul prevederilor noastre statutare, preponderent de „promovare a cooperarii intre specialistii din domeniu, contribuind la dezvoltarea si propagarea cunostintelor specifice, urmarind, totodata, sa faca cunoscute, in tara si in lume, realizarile scolii romanesti de geotehnica si fundatii”.

Pe plan national, trebuie sa observam diversificarea problematicilor dezbatute prin intalniri tehnico-stiintifice locale, periodice, cu membrii acestora (Filialele Cluj, Iasi) ca si in cadrul simpozioanelor organizate de Filiala Bucuresti (Workshopul „Provocari actuale in analiza si remedierea instabilitatii pantelor” – aprilie 2017, Simpozionul national „Proiectarea geotehnica conform Eurocod 7 in Romania” – noiembrie 2017) avand teme generate de situatiile specifice geotehnice din Romania, cum ar fi stabilitatea masivelor de pamant, geotehnica mediului, imbunatatirea terenurilor de fundare. Sunt activitati ce reflecta si colaborarea pe plan national intre membrii nostri, acestia participand activ si entuziast la evenimentele organizate la Bucuresti si reciproc in tara, un bun exemplu constituindu-l si participarea la ultima Tabara de vara de geotehnica, organizata de Filiala Iasi a SRGF in anul 2017.

Pe plan international as sublinia implicarea directa a reprezentatilor Romaniei in grupurile de lucru pentru revizuirea Eurocodurilor, in special EC7, participarea activa la a XIX-a Conferinta internationala de mecanica pamanturilor si inginerie geotehnica de la Seoul, Coreea de Sud – septembrie 2017, prin 5 articole si 8 membri, cat si participarea tinerilor la conferinte internationale si, in context, organizarea, in premiera in Romania, a celei de a XXV-a Conferinte Europene a Tinerilor Ingineri Geotehnicieni de la Sibiu (iunie 2016), un eveniment cu rasunet international, care a prilejuit prezenta conducerii Societatii Internationale si aprecierea transmisa pentru modul de desfasurare al acesteia.

In acest sens, as recomanda o vizita pe pagina SRGF, unde, in ultimul numar al Revistei Romane de Geotehnica si Fundatii (RRGF), astfel de aspecte sunt detaliate.

Cat priveste activitatea tehnica in domeniul Ingineriei geotehnice, pe plan national, membrii societatii noastre sunt angrenati in diferite proiecte, in special cele ale investitorilor privati, prin studii geotehnice, solutii de excavatii si sprijiniri, solutii de fundare, solutii de imbunatatire a terenurilor dificile, activitati de monitorizare, verificari de proiecte si expertize tehnice.

Astfel, se pare am inceput sa raspund la urmatoarea intrebare intuind continutul acesteia.

Ionel Cristea: Practic, toate constructiile, indiferent ca este vorba de cele rezidentiale sau de cele din infrastructura, au nevoie de studii geo si de fundatii. In aceste conditii, dumneavoastra, geotehnicienii, puteti avea cea mai buna imagine de ansamblu asupra activitatii desfasurate in sectorul de constructii. Cum caracterizati, din acest punct de vedere, ceea ce s-a intamplat in Romania in ultima perioada? 

Sanda Manea: Este evidenta o crestere a activitatii in constructii, in special in domeniul privat, fiind preponderente investitiile imobiliare, fie pentru birouri, fie pentru locuinte, in special in marile orase. Desigur, astfel de structuri se dezvolta pe verticala, atat suprateran cat si subteran, fiind necesare excavatii adanci in zone urbane, de cele mai multe ori situate sub nivelul apei subterane, cat si in vecinatatea unor constructii existente, ceea ce conduce, in mod implicit, la necesitatea aplicarii unor norme de proiectare si executie specifice domeniului de inginerie geotehnica, cat si a unui normativ dedicat chiar acestui subiect, NP120/2014 (Normativ privind cerintele de proiectare, executie si monitorizare a excavatiilor adanci in zone urbane) care, printr-o Expertiza tehnica asupra proiectului, obliga la verificarea si evaluarea riscurilor asociate. Este vorba de riscurile generate de pozitia amplasamentului, de caracteristicile geometrice ale excavatiei, de terenul de fundare de pe amplasament, riscuri ce pot aparea la proiectarea si executia excavatiei, generate de actiunea cutremurelor, de mentinerea deschisa a excavatiei peste durata stabilita initial, evaluand, in final, influenta excavatiei adanci asupra constructiilor din zona adiacenta.

Totodata, se construiesc si structuri de tip hale (spatii comerciale sau industriale) unde problemele dominante sunt ale solutiilor de fundare – de multe ori in conditii dificile (terenuri moi, foarte compresibile, umpluturi vechi). Rezulta, astfel, ca pentru toate constructiile, trebuie elaborat un Proiect geotehnic bazat pe calcule specifice de dimensionare, aplicand tehnologii de executie adaptate fiecarei situatii in parte, conform normelor tehnice in vigoare.

Probleme geotehnice sunt si vor fi in permanenta, dar pentru a le lua in considerare in mod corect, prima cerinta, si esentiala, este aceea de a avea o investigare reala si completa a conditiilor geotehnice, ceea ce implica efectuarea unui studiu geotehnic complet, bazat pe incercari in situ si in laborator, conform normelor tehnice in vigoare NP 074 si NP 122.

Iata ca, astfel, prin activitatea practica a membrilor SRGF se confirma ceea ce Eurocod 7 stipuleaza, respectiv necesitatea elaborarii a doua tipuri de documentatii geotehnice pentru o investitie noua, si anume Studiul geotehnic si Proiectul geotehnic, ceea ce in legislatia noastra nu este evidentiat in mod explicit, generand confuzii din partea beneficiarilor (investitorilor) care, de multe ori, se asteapta ca Studiul geotehnic sa ofere si solutiile dimensionate pentru structurile geotehnice.

Acest aspect este deosebit de important in actuala perioada, cand s-au proiectat si se executa diferite lucrari de infrastructura cu o componenta geotehnica deosebit de complexa, majoritatea fiind investitii publice cu fonduri europene.

M-as referi la:

• Lucrarile de transport rutier si feroviar (noi si de reabilitare), lucrari cu caracter liniar, dar care prin traseele alese strabat regiuni cu relief diferit, avand caracteristici geotehnice foarte diferite, conducand la lucrari de terasamente de mari volume (sapaturi si umpluturi), fiind obligate sa traverseze cursuri de apa, impunandu-se astfel lucrari de arta ce necesita solutii de fundare de adancime; in aceste situatii este necesar ca prin proiectarea geotehnica sa se dimensioneze corelat lucrari de imbunatatire a terenului de fundare, lucrari de fundatii, lucrari de stabilizare, consolidare si protectie a pantelor, lucrari de drenaj si control al scurgerii si evacuarii apelor, lucrari de umpluturi pamantoase compactate controlat, lucrari de monitorizare a comportarii in timp, toate presupunand tehnologii si materiale adecvate caracteristicilor geotehnice ale amplasamentului.
• Lucrarile edilitare noi sau de reabilitare, de alimentari cu apa si canalizari, statii de epurare implicand excavatii adanci sub nivelul apei subterane, adesea in zone construite, sprijiniri complexe, umpluturi, epuizmente, drenaje, foraje de adancime, tehnologii specifice.
• Realizarea de depozite de deseuri menajere, conforme cu legislatia europeana si inchiderea depozitelor vechi, ridicand probleme geotehnice multiple privitoare la stabilitatea generala a amplasamentului (adesea un versant), excavatii si umpluturi de mari dimensiuni, solutii de sprijinire, drenaje si colectari ale levigatului, necesitatea imbunatatirii terenului de fundare care impune cerinte specifice, necesitatea lucrarilor de protejare a mediului, cel mai adesea prin aplicarea unor materiale geosintetice, materiale care exista astazi intr-o gama foarte larga din care trebuie alese prin calcul si dimensionate cele potrivite fiecarei situatii.
• Lucrari hidrotehnice, necesitand solutii de fundare de adancime si umpluturi sub nivelul apei, inclusiv lucrarile de protectie a malurilor si executia unor diguri in conditii de teren dificile, implicand, de asemenea, folosirea de materiale geosintetice dar si traditionale cu discernamant.

Si pana acum m-am referit doar la lucrarile noi.

Din pacate, insa, in ultimii ani se observa necesitatea elaborarii unui numar insemnat de Expertize tehnice cu componenta geotehnica, in situatii generate adesea de conditii naturale preexistente, nestudiate poate suficient la momentul inceperii unor lucrari (alunecarile de teren in zone cu potential instabil cunoscut) dar si in situatia unor lucrari cu defecte de executie.

Astfel de Expertize trebuie ca, pe baza stabilirii cauzelor, sa recomande si solutii de remediere si punere in siguranta, ceea ce va conduce la elaborarea unor proiecte geotehnice specifice.

Trebuie sa intelegem ca in domeniul Ingineriei Geotehnice nu exista solutii tip si ca, prin diversitatea conditiilor naturale specifice si diferentiate pentru fiecare amplasament, atat Studiul geotehnic, cat si Proiectul geotehnic, vor avea un caracter de unicitate si in acest sens, este imperios necesar ca astfel de proiecte sa fie verificate tehnic la exigenta Af.

Pe scurt, rezulta ca in domeniul Ingineriei Geotehnice a fost, este si va fi de lucru permanent si ca, de aceea, este nevoie de specialisti formati in acest sens.

Ionel Cristea: Referindu-ne la autostrazi, au aparut in spatiul public unele discutii legate de studiile geologice. S-a afirmat, de pilda, de catre specialistii de la CNAIR, ca studiile geologice efectuate cu ceva ani in urma sunt in continuare valabile, deoarece, practic, in decursul timpului, in teren nu s-a schimbat mare lucru. Deci, aceste studii geologice mai vechi pot fi folosite fara probleme la studiile de fezabilitate actuale. Care este parerea dumneavoastra vizavi de aceasta problema? 

Sanda Manea: Raspunsul la aceasta intrebare este dat de normele tehnice in vigoare.

Atat Eurocod 7 (SREN 1997-1, -2), cat si NP 074/2014, precum si Legea 10 si HG 28/2008 arata obligativitatea studiilor geotehnice intr-un amplasament, indiferent de dimensiunile acestuia, inca din etapa Studiului de fezabilitate.

Volumul investigatiilor pentru un astfel de studiu este recomandat explicit in norme si este rezultatul unei evaluari a riscului geotehnic, pentru care se au in vedere factorii legati de conditiile de teren, apa subterana, clasificarea constructiei, vecinatati, zona seismica.

Iata cateva exemple: modificarile „Codului de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri” – indicativ P 100-1/2013 referitoare la valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare a_g pentru cutremure, avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, pot conduce, in anumite zone, la trecerea unui amplasament de la risc mediu la risc major, ceea ce implica alt volum de investigatii in situ, alte incercari de laborator, alte metode de calcul, variatii ale nivelului apelor subterane din cauze naturale sau antropice, sau modificarea vecinatatilor construite.

Studiile geologice mai vechi pot fi folosite si se recomanda chiar folosirea lor si a oricaror documente de arhiva, la caracterizarea globala a unui amplasament si vor fi foarte utile la alegerea traseului unei cai de transport, dar Studiul geotehnic este cel care pune la dispozitie proiectantului parametrii necesari pentru alegerea solutiilor si dimensionarea acestora conform cerintelor tehnice actuale.

Ionel Cristea: La Conferinta anterioara ati discutat si despre introducerea in practica a Eurocodurilor. De fapt, ce a insemnat acest lucru pentru ingineria geotehnica? 

Sanda Manea: In perioada 2008 – 2014, domeniul Ingineriei Geotehnice din Romania a facut un efort, cu sprijinul Ministerului de resort, de adaptare a Normelor tehnice specifice la cerintele Eurocodurilor (12 documente – normative de proiectare si ghiduri tehnice).

Ati observat, probabil, ca in raspunsurile mele anterioare am facut mereu referire la aceste norme in vigoare, ceea ce atesta faptul ca au intrat in practica noastra si sunt utilizate in domeniu.

Experienta aplicarii acestor norme a fost dezbatuta recent la Simpozionul national „Proiectarea geotehnica conform Eurocod 7 in Romania” organizat de Filiala Bucuresti a Societatii Romane de Geotehnica si Fundatii, impreuna cu Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti si Asociatia Romana de Standardizare, in noiembrie 2017. In acest sens as cita din RRGF, numar dedicat acestui eveniment, comentariile Prof. Loretta Batali, presedintele Filialei Bucuresti:

„Acest eveniment a fost organizat la 13 ani de la intrarea in vigoare a Eurocodurilor structurale in Romania (2004), la 10 ani de la adoptarea Anexei Nationale pentru Eurocod 7 (2007) si la 7 ani de la revizuirea normativelor din domeniul Ingineriei Geotehnice, intr-un moment in care se discuta aprins noua propunere de revizuire a EN 1997 care anunta schimbari de substanta ce vor trebui preluate in viitorul apropiat. Astfel, Filiala Bucuresti a SRGF a organizat acest simpozion in scopul de a discuta despre problemele intalnite in practica in aplicarea SR EN 1997-1 si SR EN 1997-2 si a normativelor tehnice armonizate cu acestea (NP 122 – 126, NP 112), precum si de a prezenta principalele modificari anuntate de revizuirea EN 1997”.

Recomand, din nou, consultarea RRGF nr.2/2017 pe pagina SRGF (srgf.ro), unde pot fi gasite articolele prezentate si de unde rezulta multe raspunsuri concrete la intrebari legate de aplicarea acestor norme.

Ionel Cristea: In ultimii ani, pe piata constructiilor din Romania, in domeniul Ingineriei Geotehnice au patruns si multe firme de afara. Cum au facut fata acestei concurente societatile romanesti? 

Sanda Manea: Prin specificul desfasurarii actuale a activitatilor in domeniul constructiilor, prin prezenta unor investitori straini particulari, prin derularea unor lucrari publice cu fonduri europene, in lucrari ne intalnim cu reprezentantii acestora fie in postura de consultanti, fie de executanti, chiar si de proiectanti.

In domeniul nostru, al Ingineriei Geotehnice, astfel de colaborari au existat, punctual de peste 50 de ani (fundatii speciale – firma Soletanche – Franta) si frecvent de peste 25 de ani, cu firme de proiectare sau executante de lucrari geotehnice, care si-au deschis filiale in Romania, sau au constituit societati mixte impreuna cu parteneri romani. Mare parte dintre acestea sunt membrii colectivi ai SRGF alaturi de firmele romanesti. As vrea, chiar, sa prezint lista acestor membri colectivi care sprijina activitatile specifice ale SRGF, dar si unele dintre activitatile didactice la Universitatile Tehnice din Romania prin materiale documentare scrise sau electronice, cu date foarte recente, puse la dispozitie studentilor:

Agisfor SRL, Consitrans SRL, Geosond SA, Bauer Romania SRL, Keller Geotehnica SRL, SBR Soletanche Bachy Fundatii SRL, Hidrogeofor SRL, Fugro Consult GmbH, Holscher Wasserbau GmbH Haren – sucursala Bucuresti, Orica, Terratest Geotehnic, Geostud SRL, Optimum Geotehnic SRL, Geobrugg AG, Soldata (Sixense), Octagon Contracting & Engineering SA, Euro Quality Test SRL, Geo-Tech Expert Consulting SRL, Tehcom SRL, Züblin Romania SRL, Freyrom SA, Willemen Carpati SRL, Popp & Asociatii – Inginerie Geotehnica, Naue Romania SRL, Iridex Group Plastic SRL, Aecom Ingenieria, Top Drill Construct, Dywidag – Systems International GmbH, Geotesting CI, GT Ground Engineering & Construction Services SRL, F&R Worldwide SRL.

Asadar as afirma ca, in acesti ani, am ajuns la colaborari bune cu specialistii straini, iar limabjul eurocodurilor ne permite sa rezolvam impreuna problemele adeseori dificile.

Ionel Cristea: Chiar daca puteti fi subiectiva din acest punct de vedere, deoarece sunteti si cadru didactic, va intreb unde se situeaza specialistii pregatiti de scoala romaneasca in comparatie cu cei pregatiti in institutiile din strainatate.

Sanda Manea: Cat priveste pregatirea studentilor nostri, faptul ca au acces liber la informatii tehnice din intreaga lume, ca si introducerea in procesul didactic a prevederilor normelor tehnice europene prin normele romanesti armonizate, cred ca le confera o pregatire similara cu cea a studentilor din alte tari europene. Sa nu uitam ca, in procesul didactic, exista posibilitati, prin programe europene specifice, de schimburi de studenti, stagii si practici in strainatate, la care participa inclusiv cadrele didactice.

Suntem intr-o perioada a globalizarii, deci suntem la curent cu ceea ce se intampla in lume, cu progresul tehnic in domeniu, mai ales ca suntem prezenti la manifestarile internationale de prestigiu, la comitete tehnice si grupuri de lucru, ca membri ai Societatii Internationale de profil (ISSMGE).

Intrebarea este, oare si colegii nostri din alte tari sunt la curent cu problemele noastre specifice? Deoarece, aici, am intampinat unele dificultati, incercand sa le explicam unor colegi din tari europene vestice, ce este cu pamanturile sensibile la umezire (loessul), ce este cu argilele noastre din zona Transilvaniei, care au creat unele dificultati in construirea autostrazilor, de exemplu, cand au fost excavate din toamna si lasate apoi pana in primavara neprotejate, suferind procese de inghet – dezghet si iata ca au aparut alunecari de teren!!!

Consider ca este rolul nostru de a le explica acestor colegi specificul geotehnic al Romaniei, dar si de a fi mai activi pe plan international facand cunoscute, prin articole si prezentari, problematica noastra, ca si realizarile din domeniu ale Romaniei.

Totodata, cred ca firmele de profil din Romania, daca vor avea acces la lucrarile de infrastructura mari despre care vorbiti, vor face fata cu succes, mai ales ca, probabil, vor fi nevoite sa faca parte din asocieri cu alte firme straine de profil (cerinta de experienta similara tehnica si valorica din ultimii 3 ani!). In context, as sublinia ca firme romanesti din domeniul Ingineriei Geotehnice au facut eforturi proprii de a-si moderniza dotarile de laborator si teren, prin achizitionari de aparate si utilaje foarte moderne.

Ionel Cristea: In final, ce isi propune Societatea Romana de Geotehnica si Fundatii – al carei presedinte sunteti -, sa intreprinda pana la urmatoarea Conferinta Nationala?

Sanda Manea: Tocmai am avut o sedinta a Consiliului Director al SRGF, unde, dincolo de darea de seama asupra activitatii desfasurate in anul precedent (2017), s-au propus si activitatile de viitor.

Astfel, pe plan national, se vor continua activitati de succes si interes care au devenit traditionale, respectiv organizarea de catre SRGF – central a Taberei de geotehnica, intalniri-dezbateri periodice cu membrii filalelor, sub forma Serilor de geotehnica, la Cluj, Seminarii tehnice la Iasi, si organizarea, de catre Filiala Bucuresti, a doua manifestari cu caracter national, respectiv, in luna iulie 2018, Primul Simpozion National de Geotehnica Mediului unde va participa Profesorul Mario Manassero (Politecnico di Torino), vice-presedinte pentru Europa al ISSMGE, care va prezenta prestigioasa conferinta „R. K. Rowe” si in luna noiembrie 2018, Seminarul international despre „Noi tehnici si tehnologii de imbunatatire a pamanturilor”.

Totodata, asa cum spuneam inca de la inceput, s-au demarat pregatirile pentru organizarea celei de-a XIV-a Conferinte Nationale de Geotehnica si Fundatii, in luna septembrie 2020, la Bucuresti.

Ca un punct slab al activitatii noastre, consideram ca sincopele si intarzierile de aparitie ale revistei noastre de profil RRGF trebuie sa fie remediate printr-un sprijin mai activ al tuturor membrilor SRGF, cat si prin aparitii periodice in ritmul necesar, si aici apreciem ajutorul oferit de Revista Constructiilor pentru oferta de a ne spijini in popularizarea acestor aparitii.

Pe plan international, pe baza evaluarii rezumatelor trimise, a fost decisa participarea a doi tineri din Romania la a 26-a Conferinta a tinerilor geotehnicieni, care va avea loc la Graz, in Austria.

Totodata, avand in vedere numarul de articole trimise si acceptate la a XVI-a Conferinta Dunareana de Inginerie Geotehnica de la Skopje, Republica Macedonia, se preconizeaza prezenta unei puternice delegatii romanesti la aceasta manifestare europeana de traditie, ce va avea loc in luna iulie 2018.

Cu acest prilej, SRGF isi va prezenta candidatura de gazda si organizator pentru a XVII a Conferinta Dunareana din 2022, care speram sa aiba loc la Bucuresti. Reamintim ca Romania a mai organizat cu succes, in anul 1995, a X-a Conferinta Dunareana la Mamaia.

De asemenea, prin elaborarea si trimiterea de rezumate, a inceput etapa de pregatire a prezentei romanesti la a XVII a Conferinta Europeana de Mecanica a pamanturilor si Inginerie geotehnica, care va avea loc in Islanda, la Reykjavik, in septembrie 2019.

Am enumerate o serie de actiuni cu termene si continut cunoscute, dar activitatea SRGF, prin filiale si membrii sai, este una continua si care speram sa se reflecte prin rezultate concrete in practica noastra profesionala.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 146 – aprilie 2018, pag. 18